VIDEO Ganduri si nostalgii pe langa pomul de Craciun

Nu am postat si nu am facut publice niciodată lucruri legate de casă sau de familie, dar parcă în acest an simt nevoia să împărtăşesc bucuria Crăciunului şi cu prietenii mei virtuali. Pe unii vă ştiu ,,real, fata în faţă” pe alţii – doar de pe facebook. E bine şi aşa. Deci, în acest an mi-am ,,publicat” pomul de Crăciun fiindcă acesta este darul meu de Crăciun pentru voi. M-a susținut muzical Daniel Paniță.

De fapt, Crăciunul nu este o perioadă sau un sezon, ci o stare de spirit, nu? Adevăratul spirit al Crăciunului înseamnă să preţuieşti şi să oferi. Sunt sigur că Cel Mai Frumos Crăciun e Acasă iar ‘’acasa’’ este acolo unde cei dragi se întâlnesc, unde inima tresălta iar cele mai frumoase cadouri sunt îmbrăţişările. Acum, familia mea are 7 membrii. Asta teoretic fiindcă în realitate mai suntem doar doi, adică eu şi soţia. Ceilalţi – ca mai tot romanul tânăr – prin Anglia unde şi-au găsit alt rost. Dacă asta le oferă România, atunci copiii ne pleacă acolo unde alţii le oferă mai mult şi mai bine. Aşa e viaţa, nu?

De Crăciun, simţi că toată dragostea şi bucuria pe care o dăruieşti celorlalţi se întoarce, în mod miraculos, înapoi. Cu cât dăruieşti mai mult cu atât vei fi mai iubit. Ce frumos ar fi să extindem acest sentiment pe toată durata anului. Îmi amintesc întotdeauna cu drag despre Crăciun şi mă pierd în poveştile mirifice cu zăpadă şi miros de sarmale şi cozonac proaspăt. sau colac, sucitură de casă.
Îmi amintesc de vacanțele de iarnă și de copilăria de la sat, de la Satchinez. Mi-e dor de zăpada mare din curte şi de mirosul de cârnaţi afumaţi, de lătratul câinilor şi de colindele frumoase de Crăciun, de turtele făcute pe plita şi de plăcintă cu ludaie şi cu brânză. La acestea se adăuga musai colacul cu mac sau cu nucă. Îmi amintesc şi de mirosul de foc de soba sau cel de tulei de la cuptorul mare din lut. Acolo se coceau toate bunătățile și se încălzea casa pentru 3 zile. Şi pe drum se auzeau colindătorii. Oare mai sunt romani care încă simt nevoia să colinde? Se pare că da, fiindcă anul acesta am avut foarte mulţi colindători de toate vârstele. Şi toţi au colindat frumos.
Desigur că îmi amintesc şi de perioada în care eram tineri şi neliniştiţi şi credeam că cel mai frumos Crăciun înseamnă să petrecem şi să dănţuim până dimineaţa împreună cu prietenii şi neapărat trebuia să dureze 3 zile la rând. Vă amintiți ce dulciuri pregăteam pe atunci? Nu se găseau atâtea bunătăţi cum sunt acum în comerţ, deci trebuia să facem acasă: salam de biscuiţi, bombiţe, prăjitura cu mere, biscuiţi șprițați prin mașina de carne şi alte bunătăţi din aluat frecat cu untură sau margarină. Dar fără chimicale.

Fetele se întreceau în pregătirea celor mai apetisante şi atrăgătoare sandwiciuri cu unt, cu margarina, cu salam, cu pateu şi cu brânză rasă şi castraveţi acri. Şi ce bune erau. Salată de beuf, ouăle umplute şi salată de vinete, erau un lux prea mare. Se cerea să stai la masă, ori nu se putea dansa cu salata în mână, nu-i așa? Deci, le scoteam din calcul. Mai aduceam de pe acasă carnaţi afumaţi, salam din ăla ,,cu hârtie igienică cică” dar fără ,,e” -uri şi ceva brânză. Plus murături. Castraveţi şi roşii de seară îşi permiteau numai ,,unii” şi acest lucru se ținea la secret.

Băieţii erau responsabili cu pregătirea muzicii, a ambientului cu becuri colorate şi legate în serie cu startere ,,ca să facă precum orga de lumini”. Ce vremuri mai erau când ne pregăteam de cheful de Crăciun pe care îl făceam pe la câte unul pe acasă care avea părinţii plecaţi la sat!

Dar au trecut toate. Acum, ne bucuram de pomul făcut în mijlocul camerei pe care am pus doar globuri şi podoabe vechi, din sticlă. Şi instalațiile electrice sunt vechi. Am făcut o crempită, o albiniță şi biscuiți spritati. De revelion o să facem şi sucitura cu mac şi cu nucă. În rest, căutăm liniște şi dacă Dumnezeu vrea să fie totul liniștit, voi sta acasă cu nevasta şi cu vecinii. Poate ne vor suna pe skipe copiii din Anglia şi pentru câteva minute vom fi cu toții împreuna. Dacă vor avea timp, dacă nu, – sună ei altă dată, nu-i așa ? Și uite așa va trece 2017 şi intrăm în 2018. Noi să fim sănătoși, că pe restul le facem pe toate. Pe rând, la timpul lor și cu răbdare!