VIDEO Herculane in 2016 - Băile distruse şi Hercules ucis puţin câte puţin

Facebook Tweet LinkedIn Email Print

Staţiunea Băile Herculane este cea mai veche staţiune din România şi una dintre cele mai vechi din lume. Despre importanţa acesteia în lumea romană poate vorbi chiar istoria, localitatea fiind vizitată de către Marc Aureliu, împăratul filosof al romanilor.
Istoria Băilor Herculane este bimilenară. Atestarea documentară a staţiunii se face la anul 153 d.Hs., consemnată de o tabulă votivă: ,,Zeilor şi divinităţilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimişi că delegaţi romani să asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcându-se nevătămaţi, au ridicat acest prinos de recunoştinţă”. În perioada romană, staţiunea Ad Aquas a constituit un important punct de atracţie pentru aristocraţia Romei antice. Romanii sosiţi în Dacia le-au închinat un adevărat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.
Odată cu Pacea de la Passarovitz (1718) începe epoca modernă a urbei, în cadrul Imperiului Habsburgic. În 1736 începe reconstrucţia şi modernizarea băilor- propriu zise, a căilor de acces, grănicerii bănăţeni construind aici majoritatea edificiilor din staţiune, care poartă amprenta unui baroc vienez impresionant.
Existenţa neîntreruptă de două milenii a staţiunii Băile-Herculane, a fost favorizată de eficacitatea miraculoasă a izvoarelor termale, dar şi de pitoreasca aşezare a staţiunii într-o vale adăpostită de munţi, de o frumuseţe aparte.

Cazare pentru 7000 de oameni pe serie – Cam cât era populația orașului pe atunci

În anul 1989, staţiunea dispune de peste 8000 de locuri de cazare pe seria de tratament în hoteluri sanatorial-balneare, moteluri, pensiuni turistice, camere la localnici într-un cadru agreabil, de asemenea camping în interiorul sau exteriorul oraşului. Multiplele mijloace de recreere şi divertisment – restaurant, baruri, terase de vară, bazine de înot cu apa termală, saună, masaj şi mai ales, aerul ionizat negativ comparat cu cel de la înălţimi de peste 2500 de metri, – precum şi posibilităţile de drumeţie şi excursii în staţiune şi pe Valea Cernei, constituie o atracţie în plus pentru vizitatorii oraşului staţiune Băile-Herculane.

Din păcate, datorită problemelor existente la SC Argirom Internațional SRL, acţionarul majoritar al SC Herculaes SĂ, activitatea turistică a staţiunii a fost dată peste cap la început iar acum este aproape moartă- SC Hercules SA fiind cel mai mare operator de turism din staţiune. Numai în 2008, din cele aproape 1400 de locuri de cazare şi tratament în staţiune pe care Ministerul Muncii şi Solidarităţii de Şanse le-a achiziţioneze pentru tratamentul pensionarilor, jumătate au fost câştigate de către SC Hercules SĂ. Anul 2010- din cauza datoriilor la bugetul de stat, Argirom nu a mai putut participa la licitație – ceea ce a însemnat încă un pas spre îngroparea turismului din Băile Herculane.

Începutul declinului: privatizare sau Blestemul Argirom

În luna septembrie 2001, S.C. Argirom Internaţional S.A – proprietate a omului de afaceri şi politician PSD, Iosif Armaş, a devenit acţionarul majoritar al societăţii S.C. Hercules S.A. din Băile Herculane. Până atunci, Armaș fusese portar și paznic la Complexul Dacia ce aparținea de UGSR.
Societatea a preluat astfel spaţiile de cazare cele mai mari din staţiune- adică 52 de clădiri, reuşind să iasă pe piaţă cu o ofertă variată: Hotelul Roman, construit chiar pe locul vechilor terme romane, Complexul Hercules care este amplasat pe malul drept al râului Cerna într-un pitoresc cadru natural, iar pe malul stâng al râului, pe versantul masivului Domogled au fost ridicate alte trei hoteluri: Afrodita, Diana şi Minerva. S.C. Hercules S.A. mai deţinea o serie de pavilioane şi băi, construite în stil baroc vienez.
Din păcate, toate aceste comori balneare şi turistice de la „Ad Aquas” au rămas pentru ani buni în paragină fiindcă – chiar dacă nu este încă oficial- Societatea Argirom abia se mai târâia de pe o zi pe alta.

Toată lumea a încercat să tragă un semnal de alarmă privind starea celei mai vechi stațiuni balneare din Europa, dar totul a fost în zadar până în prezent când știm bine ce s-a întâmplat. În 2009, la Herculane, Adunarea Generală a Acţionarilor, s-a întrunit pentru a stabilii viitorul societăţii Hercules, cel mai mare acţionar al societăţii fiind chiar SC Argirom Internaţional SRL. Cu acest prilej a fost organizat un miting de protest împotriva distrugerii oraşului şi a clădirilor istorice, care, spun protestatarii, ar trebui să ajungă în Patrimoniul Cultural UNESCO.
Peste 200 de persoane au mărşăluit pe străzile oraşului, în semn de protest faţă de degradarea bazei materiale a societăţii, dar şi de starea deplorabilă în care a ajuns staţiunea. Protestatarii erau membrii ai Asociaţiei Generale a Acţionariatului PRO SC HERCULES. La miting au luat parte şi foşti angajaţi ai societăţii care administra majoritatea hotelurilor şi bazelor de tratament. Pentru a reda realitatea, protestatarii au simulat un cortegiu funerar care simboliza moartea turismului în staţiune. S-au ferit să dea nume, dar pancartele vorbeau de la sine: Armaş sau Agaton.

Autorizarea mitingului a fost cerută de către fostul director al societăţii, Ilie Cristescu, în numele Asociaţiei Generale a Acţionariatului PRO SC HERCULES pe care o conduce. Acuzaţiile pe care le aduce acţionarului majoritar se referă în principal la degradarea bazei materiale a societăţii şi la dispariţia turismului în zonă. Potrivit lui Cristescu ,,SC Argirom (proprietarul societăţii Hercules) are o datorie de două milioane euro către Asociaţia Generală a Acţionariatului Pro Hercules. Banii reprezintă dividente şi alte drepturi stipulate în contractul de privatizare”. De asemenea, Cristescu mai spune că ,, respectivul contract de privatizare este un fals grosolan şi a fost făcut ilegal. Când a participat la licitaţia de privatizare a societăţii, Armaş avea o serie de datorii la bugetul statului- fapt ce-i interzicea din start participarea la licitaţie”. Avocatul Asociaţiei, Ilie Lupulescu, a cerut DNA-ului precizări în această privinţă, precizări venite la timp dar pe care nimeni nu le/a luat în seamă atunci. La cererea lui Lupulescu, DNA a confirmat faptul că s-au folosit acte false de către Iosif Armaş şi Argirom. S-a mai stabilit că S.C. Argirom, nici măcar nu avea activitatea de turism în caietul de activităţi în momentul în care s-a făcut privatizarea la data de 28 august 2001. Modificarea a fost făcută abia în luna octombrie când această activitate a fost adăugată în domeniul de activitate al S.C. Argirom.

Ilie Cristescu, în numele Asociaţiei Generale a Acţionariatului PRO SC HERCULES , a deschis mai multe procese în instanță, și pe care le-a pierdut pe rând cu toate că actele arătau clar că are dreptate. Au fost procese, s-a ajuns la Înalta Curte de Casaţie cu un recurs pentru rezolvarea contractului de privatizare nr. 7 din august 2001. În paralele mai exista o altă acţiune la Curtea de Apel Albă Iulia – acţiune ce avea acelaşi obiect: rezilierea contractului de privatizare al S.C. Hercules S.A. În 2011, justiţia a dispus procedura de declanşare a falimentului. Numai datoriile Argirom-ului către S.C. Hercules sunt de peste 2 milioane de euro- sumă cu care va veni la masa credală.
Acţionarii la S.C. Hercules, sunt PPM-iştii, sau cuponarii cum li se mai spune – adică aproape 30.000 de persoane. Aceştia, mai exact, o parte dintre ei, s-au reunit în Asociaţia Generală a Acţionariatului PRO SC HERCULES- asociaţie care a pornit lupta în instanţă pentru rezilierea contractului. Aceeaşi asociaţie a fost şi organizatoarea mitingului de protest.

Nume mari şi grele în conducerea Argirom-ului

Profesorul universitar Ilie Cristescu spune că ,,Lista celor care au compus sau mai compun Consiliul de Administraţie al S.C. Argirom, este una foarte ,,grea”, adică, cuprinde nume mari şi de rezonanţă în România anilor 2010. Preşedinte este fostul deputat PSD de Călăraşi, Iosif Armaş- originar din localitatea Topleţ aflată la 10 km de Herculane, dar prin CĂ s-au perindat Doru Ioan Tărăcilă, soţia fostului preşedinte al Senatului României, Nicolae Văcăroiu, dar şi fiul comandantului Poliţiei Române de atunci, generalul Sandu”.

Privatizarea a fost făcută preferenţial şi clientelar. Au existat propuneri de privatizare şi din partea unor parteneri străini – propuneri substanţial mai avantajoase ca cea a lui Armaş pentru Stat şi Herculane. Actele cu ofertele au ajuns la Adrian Năstase, dar dânsul l-a preferat pe colegul de partid, Iosif Armaş deputat de Călăraşi şi coleg cu Doru Ioan Tărăcilă, senator de Călăraşi. Privatizarea a fost făcută în anul 2001, luna august, cu suma de 1,5 milioane de dolari – bani ce trebuiau achitaţi eşalonat în cinci ani. Contractul mai prevedea ca obligaţie de investiţie în staţiune a sumei de 1,5 milioane de dolari. Acest lucru nu s-a întâmplat, şi cu o zi înainte de desfiinţarea fostului Minister al Turismului unde şef era Dan Matei Agaton, s-a încheiat un act adiţional prin care i s-a recunoscut Argirom-ului unele investiţii făcute în societate- investiţii care nu au existat niciodată faptic, ci, doar scriptic. Una dintre acestea este o aşa zisă berărie pe care nimeni nu a văzut-o. De fapt, de pe undeva de pe la Slobozia s-a cumpărat un îmbuteliator care a costat 30.000 de dolari, dar care a fost supraevaluată şi a ajuns în acte la …500.000 de dolari. Rolul actului adiţional a fost acela de a eluda legea, clauzele iniţiale a contractului în mod abuziv- schimbându-se regula jocului în timpul desfăşurării lui- ceea ce nu este corect. Exista iniţial obligaţia de investiţie asumată privind ridicarea gradului de clasificare a hotelurilor Roman şi Hercules de la 3, la 5 stele, lucru care nu s-a realizat niciodată. Mai mult chiar, S.C. Herecules S.A. avea 52 de active- de la hoteluri şi restaurante şi până la cămine de nefamilişti, dar şi acestea s-au dovedit a fi surse de câştig. Societate Hercules avea în administrare hotelurile Minerva, Afrodita, Roman, Hercules, Diana, Neptun, Argus, dar și restaurantul Grota Haiducilor, pavilioane din centrul istoric şi izvoarele termale. Dintre hotelurile lăsate voit să se degradeze și să acumuleze datorii pentru a le scădea valoarea, patru care mai erau oarecum funcţionale, au fost vândute la prețuri mult mai mici decât era valoarea lor. În pavilioanele care au adăpostit feţe regeşti, ofiţeri şi oameni cu obraz subţire, astăzi nu mai dansează decât vântul. Pavilionul 6 a fost recuperat de Ministerul Apărării și acum este și acela abandonat și în paragină. Armaş a vândut blocul de nefamilişti cu patru miliarde de lei vechi iar cu banii a plătit prima dintre rate iar restul au fost plătite cu banii obţinuţi din exploatarea celorlalte baze de cazare- adică, Armaş a devenit patron fără să scoată un ban din buzunar.

În acest timp, nimeni nu a mai mişcat un deget pentru întreţinere şi reparaţii. Totul s-a degradat şi distrus de la o zi la alta. Clădirilor de sute de ani le-au căzut faţadele iar în prezent, au început să cadă zidurile. Ferestrele cu canate din lemn sculptat şi unele din ele din cristal, au fost sparte de mult. Teracotele şi caloriferele unicat- piese de muzeu, au dispărut cu totul, la fel şi balustradele unicat turnate din fontă la Viena. Ce este mai grav, este faptul că a dispărut tot mobilierul şi tablourile valoroase din salonul imperial al împărătesei Sissi, la fel şi ele, obiecte de patrimoniu.

La aproape 10 milioane de lei se cifra datoriile către Stat ale S.C. Hercules S.A. din Băile Herculane în 2010. Societatea omului de afaceri Iosif Armaş, era proprietarul a peste 70% din fosta bază de tratament a UGSR din oraşul de pe Cerna. Datoriile trenează de câţiva ani iar S.C. Hercules a tot primit amânări şi reeşalonări, dar pe care nu le-a respectat niciodată. În final, fiindcă au fost epuizate aproape toate metodele de recuperare a banilor către Stat şi mai ales, fiindcă nici un termen de eşalonare a datoriilor nu a fost respectat, Finanţele Publice din Caraş Severin au trecut la executarea silită a societăţii.
În prima fază au fost scoase la vânzare prin licitaţie publică două dintre hotelurile emblematice ale S.C. Hercules: Hotel Roman şi Hotel Afrodita. ȘI fiindcă nu s-a încasat suma necesară, Finanţele au scos la vânzare şi hotelul Diana. Toate au fost vândute cu mult sub prețul pieței, la aproximativ o treime din valoarea lor. Pe fir a intrat DNA şi s-a ajuns la arestarea lui Armaș și a câtorva complici.

Iată câteva date din dosarul de cercetare: În urma descinderilor din această săptămână, procurorii DIICOT au deschis un dosar de cercetare penală împotriva mai multor oameni de afaceri din staţiunea Băile Herculane, dar nu numai, după ce au decis că este vorba despre constituirea unui grup infracţional organizat care ar fi activat pentru devalizarea staţiunii Băile Herculane şi a SC Hercules SĂ.

Potrivit procurorilor, în perioada martie 2008-2015, Iosif Armaș, considerat liderul grupului, Valeriu Verbințchi, Ilie Ciortan și Monica Angela Borza (Mihu), în mod coordonat, au desfășurat activități ce au avut ca scop scoaterea principalelor active din patrimoniul SC Hercules SĂ unde SC Argirom deține pachetul majoritar de acțiuni, prin mijloace dolosive, pentru a evita executarea acestora de principalul creditor al SC Argirom (societate aflată în procedura de insolvenţă) respectiv statul român şi pentru a le exploata în interes propriu.

Astfel, Iosif Armaș a transferat importante sume de bani – 1.183.364 lei , 1.100.000 lei și 900.365,58 euro, cunoscând originea ilicită a acestora, respectiv faptul că proveneau din încheierea unor contracte fictive și curgerea unor penalități exorbitante cu mult peste limita dobânzii legale, în scopul ascunderii și al disimulării originii ilicite a acestor bunuri. Toți cei menționați au desfășurat acte de inducere în eroare a creditorilor SC Argirom Internaţional SĂ şi a divulgat date nedestinate publicității în vederea asigurării securității grupării infracţionale.
Filip Răiescu, director al societăţii, era persoana de execuţie şi de încredere a lui Iosif Armaş. La fel și Gavril Adamescu. În dosar apare și numele lui Ilie Iova, actualul vicepreședinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, care ar fi activat în grup doar câteva luni, după care a demisionat şi a fost ales viceprimar la Caransebeş.

Pe palierul doi, execuţional, era şi Adrian Claudiu Fiat, directorul comercial al SC Hercules, iar pe următorul, de suport, se afla Valeriu Verbiţchi, un alt om de afaceri, implicat și în alte lucruri necurate în stațiunea de pe Valea Cernei. Pe același palier de suport este încadrat Flip Răiescu, fiul directorului general, dar şi Stana Răiescu, sau familia Anastasia şi Iancu Armaş, rude ale liderilor acestui grup, precum și Astrid Hrelescu, Anişoara Adamescu şi Icoana Pătruţ. La fel ar fi procedat şi Mihail Cionca! Şi tot pe palierul de sprijin, spun procurorii, a activat Valentin Costea, chiar dacă acesta nu a sprijinit cu bani, ci cu influenţă! „În perioada 2008-2016 a sprijinit grupul infracțional organizat coordonat de Iosif Armaș, prin aceea că a racolat-o și a determinat-o pe Mariana Savu – juristă a ANRSPS UT 350 – să sprijine grupul infracțional”, au reținut procurorii.

În materialul de urmărire penală s-a reținut că și lichidatorul judiciar Monica Borza şi Victoriţa Oprea au aderat şi sprijinit activitatea infracţională a grupului. Alături de ele, apar şi reprezentanţi ai autorităţii statului, precum este Pavel Muntean, fostul comandant al Poliției Băile Herculane, care avea rolul de a sprijini gruparea în promovarea unor executări silite fictive, determinând astfel scoaterea unor bunuri cu titlu de drepturi salariale din patrimoniul societății. Ioan Mircea Golopența este și el cercetat de procurori, aceștia reținând că „faptele săvârşite, privite în concret conduc la concluzia că pentru inculpaţi comiterea acestor infracţiuni constituie un mijloc «profesionist» de lucru şi de obţinere a unor mijloace de trăi în mod facil şi cu siguranţa că represiunea statului va fi minimă.

Amintiri

Localnicii fug de microfon și de reporteri, se tem de ceva. În schimb, puținii turiști îşi aduc aminte că, pe vremuri, totul era frumos la Băile Herculane. Clădirile erau mari, curate atât în interior, cât şi pe exterior. Filmul Trandafirul Galben, partea de interior, a fost turnat la Herculane în fostul hotel Traian care acum este o ruină. Acum, nu mai e nimic. Totul a fost distrus. Staţiunea a fost în trecut locul de recreere preferat de capetele încoronate ale Europei. De apele dătătoare de sănătate de la Herculane, s-au bucurat Maria Tereza, Carol I, Ferdinand de România, de împăratul Franz Joseph şi împărăteasa Elisabeta de Habsburg. Să nu mai vorbim de Alecsandri, de Eminescu, de Eliade, de Sadoveanu și alți coloși ai culturii române care au fost la Herculane. După 1990 însă, diferiţi oameni politici, poliţişti sau de afaceri, au ridicat aici, care mai de care, hoteluri şi pensiuni moderne, au construit restaurante sau terase chiar în albia râului.

Cu toate astea, cei 7000 localnici ai oraşului –staţiune trăiesc modest, mare parte dintre ei din închirierea locuinţelor turiştilor. Acum așteaptă cu toții simpozionul yoghinilor MISA. Este de fapt bobârnacul la sezonul turistic de vară 2016. În rest, oamenii vin în staţiune, se cazează la particulari şi tratamentul şi-l fac după ureche ,,la cădiţe”. Acestea sunt mici bazine cu apă termală naturală amenajate pe malul Cernei. Aici au apărut şi micii întreprinzători în domeniu: unii fac masaj, alţii tund şi fac manichiura. Mai sunt și din cei fericiți ce prind câte ,,un bilet de l sindicat” – adică prin Casa de Pensii și oamenii își caută de sănătate. Iar Hercules, veghează de pe soculul său centrul pustiu, ruinat și gol.

Şi totuşi, turiștii vin la Herculane. Fac baie la cădițe, fac masaj, se uscă în mașini și seara pleacă acasă. Asta în cazul celor din Caraș Severin, Mehedinți sau Timiș. Unii vin de la București sau Calafat. Locuiesc la gazde în oraș, își gătesc singuri iar tratamentul îl fac în aer liber.