VIDEO Lumea de basm a Banatului Montan, lacul Ochiul Bei si Cascadele Beusnitei la ceas de toamna

Vară se lasă cu greu înfrântă de toamnă şi se încăpăţânează să mai rămână pe la noi. De vremea frumoasă şi timpul propice excursiilor, au profitat şi în acest weekend sute de romani care au venit în sudul Banatului, în Parcul național Cheile Nerei – Beușnița, pentru a se bucura de peisajul de vis.
Totul este mirific în zonă, de la drumul ce trece prin pădure pe marginea pârâului Beușnița şi până la cascade şi lacul cu o culoare unică şi o caracteristică aparte: nu îngheaţă niciodată şi are o temperatură constantă între 4 şi 8 grade, fie iarna, fie vara.

Lacul Ochiul Bei îţi tăie răsuflarea prin frumuseţea să, cu culoarea lui ireală şi limpezimea apelor în care se văd păstrăvii. Mai sus, încep cascadele Beușniței, o salbă de cascade ce se întind pe toată panta dealului pe o lungime de peste doi kilometri. Iar sus, în vârf, cascada Beușnița Mare, o minune a naturii, un loc ce te lasă mut de uimire.


Din păcate, vremea secetoasă și lipsa precipitațiilor, au dus la scăderea debitului pe râul Beușnița și automat – la secarea apei ce se revărsa peste celebra cascadă a Beusnitei. În aceste condiţii, perdeaua de muşchi ce acoperă cascadă şi peretele de calcar, a rămas în bătaia soarelui şi se usca şi degradează de la o zi la alta.

Ba mai mult, aşa zişii turişti care nu au nimic de-a face cu natura şi iubitorii de natură, s-au apucat şi şi-au scrijelit numele sau sentimentele în peretele cascadei, slutind şi pângărind un monument al naturii, un loc de o deosebită frumuseţe care chiar şi aşa , dara apa, atrage mii de turişti în fiecare an.

Cascadă a mai rămas şi în alţi ani secetoşi fără apă deoarece cantitatea mică de apă a pârâului Beuşniţa se scurge în asemenea situaţii prin spatele cascadei printr-o fisură din tuful calcaros, uşor de identificat la 11 m în amonte de deversorul cascadei, iar ulterior apa iasă la suprafaţă la baza cascadei şi îşi urmează drumul în continuare pe pârâul Beuşniţa.


Un fenomen natural, dar a cărui efect asupra cascadei trebuie prevenit atunci când este posibil deoarece normal şi natural este ca să curgă apă peste o cascadă cum este Beuşniţa, care este o adevărată emblemă a lumii mirifice a parcurilor din sudul Banatului iar pentru vizitarea ei se percepe o taxă de vizitare.

Un fenomen natural asupra căruia nu se poate interveni deoarece cascada este într-o zonă cu grad sporit de protecţie, adică o zonă de protecţie strică inclusă în proiectul de Plan Management al parcului, care zace de mult timp neaprobat în sertarele Ministerului Mediului din cauza “tălpilor” puse de RNP Romsilva, sau zonă specială de conservare prevăzută în Ordinul 552/2003 – o reglementare de vremea ministrului Ilie Sârbu, anacronică, dar în vigoare până la aprobarea Planului de Management al Parcului.

Problema cu intervenitul în a bloca acea fisură de scurgere a apei pe sub cascadă, fară să mai fie nevoie de o aprobare din partea Ministerul Mediului şi Academiei Române prevăzută în Legea ariilor naturale protejate, se putea rezolva punctual în cadrul proiectului de Plan de Management al Parcului.

Dar pe cine mai interesează o chestiune atât de “minoră” când pentru aprobarea acestui document lupta se duce în jurul ideii că RNP Romsilva să taie cât mai multă pădure în interiorul parcului ?

Comments

comments

Powered by Facebook Comments