VIDEO Nera în pericol iar parlamentarii de Caraș Severin fac ce știu ei mai bine – tac!

Problema construcției microhidrocentralelor pe râul Nera este deja cunoscută. Ceea ce se dorea făcut ,,pe șustache” și cu degetul la gură, a ajuns de notorietate publică și toată lumea vorbește de crima ecologică ce se pregătește pe Valea Nerei în zona Prigorului. Deja scandalul a juns unul național, vorbește toată lumea, autoritățile de mediu tac, la fel cum fac și parlamentarii de Caraș Severin. Nici nu ne mai miră – doar fac ceea ce au făcut și în parlament timp de 26 de ani: au tăcut și au făcut. Că au făcut doar pentru ei – este la fel de adevărat.

În schimb, ONG-urile – și nu doar cele de mediu sau doar din Banat- au sărit ca arse. La fel cum a făcut și presa – aproape toată presa din Banat. Cei care au dat tonul și de departe, cel mai vehement apărător al mediului, a fost ONG-ul condus de Cornel Sturza Popovici din Oravița: GEC Nera. De la prima mișcare a celor ce vor să distrugă mediul și care au pus ochii pe Nera- nu alții decât cei ce au vrut să distrugă râurile din Țarcu – GEC Nera, a trimis semnalul de SOS. Iată și ultimul mesaj avertisment trimis redacțiilor de către Sturza Popovici:

,,Nerespectarea reglementărilor interne şi internaţionale trecută sub tăcere în studiile de impact privind realizarea proiectului a două MHC-uri pe râul Nera. Pagina web a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului http://www.anpm.ro/web/apm-caras-severin/documente-procedura-eim-si-ea/ anunţă că în data de 16 februarie a.c, ora 16.00, la sediul Primăriei din Prigor va avea loc o dezbatere publică a studiilor de impact privind construirea a doua minihidrocentrale pe râul Nera în zona localităţii Prigor. Studiile au fost întocmite de firma Unitatea de Suport pentru Integrare SRL din Cluj sub semnătura d-lui Sergiu Mihuţ”.

Și aici începe ilegalitatea. Iată ce spune Sturza Popovici despre studiile de impact de la Prigor: ,,Problema principală a acestor studii este că trec sub tăcere nerespectarea legislaţiei intene şi internaţionale prin actuala propunere de amplasament pentru cele două minihidrocentrale
-În cele 2 studii nu se spune că MHC-urile de la Prigor se gasesc la o distanta de sub 15 km, în amonte de rezervaţia naturală – sit Natura 2000 „Râul Nera între Bozovici si Moceris”. Amplasamentul propus este in contradictie cu Avizul de Mediu 10938/2012 (pag 14 pct III.2) al Ministerului Mediului şi Pădurilor dat pe Strategia de Dezvoltarea Energetică a României în care se precizează că asemenea lucrări nu se pot face atunci când în aval există o arie naturală protejată la o distanţă mai mică de 20 km (http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2013/01/2013-01-25 aviz_mediu_strategia_energetica.pdf) . În studiu nu se face referinţă la acest aspect”.

GEC Nera, prin vocea lui Cornel Sturza Popovici, mai spune că: ,,Râul Nera este o apă de frontieră între România şi Serbia iar pe zona de frontieră, pe malul drept al râului, Serbia a infiinţat două arii naturale protejate. Este vorba de rezervaţia Karaš – Nera între Kusić şi Vračev Gaj şi zona umedă sit Ramsar – Labudovo Okno în partea de deltă a Nerei, de pe teritoriul Serbiei. În acest caz la faza de elaborare a studiului de impact, emitentul studiului era obligat să supună acest studiu unei evaluării din partea secretariatului Convenţiei Internaţionale de la ESPOO şi să notifice autorităţile din Serbia şi oficiul din Geneva al Convenţiei de la Ramsar. În cadrul studiului de impact, emitentul trebuia să prezinte rezultatul acestor demensuri ori în studiu, nu se face referinţă la aceste aspecte”.

Mai departe, GEC Nera spune :

– ,,În conformitate cu Convenţia de la Aarhus, o dezbatere publică a studiului de impact este obligatoriu a fi făcută şi în Serbia. Pe pagina web a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului la adresa http://www.anpm.ro/web/apm-caras-severin/documente-procedura-eim-si-ea/ nu este declarată o asemenea intenţie.
– Pe pagina web a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului la adresa http://www.anpm.ro/web/apm-caras-severin/documente-procedura-eim-si-ea/ nu există un raport la studiu de impact, raport care trebuia sa fie elaborat de ANPM şi în care să prezinte în principal aspectele de legalitate omise de studiul întocmit de Unitatea de Suport pentru Integrare SRL.

În contextul celor prezentate mai sus, o întrebăm pe d-na minisru Cristina Paşca – Palmer: Despre ce vom discuta în data de 16 februarie a.c, ora 16.00, la sediul Primăriei din Prigor ? Nu ne putem permite un comportament de ţară cu statut de „ bantustan”.

Comentarii

comentarii