VIDEO Slujba arhierească de Bobotează pe stil vechi, filmată de pe malul sârbesc al Nerei

Boboteaza sarbi (7)Sâmbătă, creştinii ortodocşi de stil vechi, au prăznuit Boboteaza. Un ceremonial deosebit a avut loc în Caraş Severin, la Socol, pe malul Râului Nera.

Într-un alt material, InfoCs vă prezenta ceremoniei sfinţirii apelor de Bobotează în satul Socol de pe malul Nerei. De o parte, locuitorii români de etnie sârbă din Socol- de cealaltă, sârbii din Biserica Albă şi Vracev Gaj. Pe malul sârbesc al Nerei, s-a aflat şi concitadinul nostru, Vlada Vişatovici. El a filmat tot ceremonialul şi o parte din material, vă este prezentat de InfoCs chiar aici. Accesând link-ul http://www.youtube.com/watch?v=e8P20xxDMvE&feature=youtu.be puteţi viziona întreaga filmare postată pe youtube de prietenul Vlada.
Conform calendarului iulian, ortodocşii de rit vechi, din Banat şi din ţară sărbătoresc astăzi Botezul Domnului, unul dintre marile Praznice Împărăteşti ale Mântuitorului.
În numele tradiţiei, creştinii pe stil vechi din satele cu etnici sârbi de pe malul Dunării, înfruntă frigul şi sar după crucea, aruncată de preot, în apele îngheţate, imitând Botezul lui Iisus.
Baie la rece în apa de 3 grade și cu plaja acoperită de 20 de cm de zăpadă. Acesta a fost decorul în care câţiva tineri curajoşi din satele româneşti şi sârbeşti de pe malul Dunării, au serbat Boboteaza pe stil vechi.
În judeţul Caraş Severin, în comuna Socol pe malul râului Nera care desparte Serbia de România, câteva sute de oameni au participat la ceremonialul prilejuit de sfinţirea apelor. De o parte a apei erau sârbii, iar de cealaltă, românii.
Pe malul sârbesc, slujba religioasă a fost oficiată de preasfinţitul Nikanor, episcopul Vârşeţului iar pe malul românesc, de preasfinţitul Lukian, episcopul sârbilor din România.
După terminarea ceremoniei religioasă şi sfinţirea apelor, câţiva tineri de curajoşi de pe ambele maluri, au intrat in apele reci ale Nerei după crucea aruncată de episcopi. Apoi, fără a mai ţine cont de graniţe, tinerii au trecut în partea cealaltă în ţara vecină, s-au îmbrăţişat cu rudele şi prietenii, şi-au urat sărbători fericite, după care au sărit în apă şi au făcut cale întoarsă acasă.
Ceremonialul a devenit deja o tradiţie şi se sărbătoreşte în această formă de peste 10 ani şi niciodată nu s-au semnalat evenimente nedorite.

Obiceiuri, tradiţii, superstiţii:
Apa reprezintă un element cu o simbolistica deosebită în ansamblul acestei sărbători. “Sfinţirea mare a apei” se face de către preot, în cadrul unui ceremonial religios, apa căpătând proprietăţi cu adevărat miraculoase şi vindecătoare. Agheasma nu se strică, ci rămâne proaspătă şi “vie” pe tot parcursul anului, este ca un “leac” de orice boală, alungă spiritele rele, purifică şi curăţă sufletul. De asemenea, se bea cu inima curată si credinţă, pe nemâncate, în zilele în care se posteste sau este sărbătoare, ori în vreme de necaz şi suferinţă. Înainte de Bobotează, preotul umblă din casă în casă binecuvântând oamenii şi sfinţind cu agheasmă locuinţele. Apa sfântă reprezintă si purificarea spaţiului, înlătură duhurile rele din locuinţe şi gospodării. În plus, se spune că este mare păcat ca agheasma să fie aruncată, vărsată voluntar, sau băută după mâncare. Dacă oamenii se împiedică sau cad pe gheaţă în ziua de Bobotează este semn sigur că se vor căsători în anul respectiv.
Ca şi Crăciunul, Boboteaza a fost precedată de un Ajun mai deosebit. Pentru mulţi dintre oameni, ajunul Bobotezei a reprezentat un prilej de descifrare a destinului în iubire. Fetele tinere care au vrut să işi viseze ursitul, au trebuit să caute sau să ceară preotului un firicel de busuioc sfinţit. Busuiocul este un element vegetativ investit cu puteri speciale, este una dintre plantele cele mai întrebuinţate în descântecele de dragoste şi cele de măritiş. Fata care a postit, s-a rugat cu credinţă şi a aşezat busuiocul sub pernă în ajunul Bobotezei, avea şanse mari să îşi viseze alesul în noaptea respectivă. Alte superstiţii legate de măritişul fetelor tinere sunt: consumarea unei turte de faină sărate înainte de culcare, înnodarea pe degetul inelar al unui fir de lană roşu sau punerea sub pernă a unei verighete împrumutate.
Un alt moment important în calendarul ortodocşilor de rit vechi va fi mâine (20 ianuarie 2013), când aceştia îl vor sărbători pe Sfântul Ioan Botezatorul, prăznuire cu care vor încheia sărbatorile de iarnă. În prezent, tradiţiile ortodocşilor de rit vechi din Banat şi din ţară s-au contopit în bună parte cu cele ale românilor, aşa că şi ei se bucură de două ori pe an de Botezul Mântuitorului Iisus Hristos.

Comentarii

comentarii