VIDEO Vom avea în continuare centrele de permanență – Parlamentul a dat amnistie pentru medicii datori
Mai exact, medicii de familie care au asigurat continuitatea asistenţei medicale în centrele de permanentă, în perioada 28 mai 2008 şi 1 iunie 2011, sunt amnistiaţi fiscal.
Camera Deputaţilor a adoptat, la sfârşitul lunii septembrie, prin vot final, un proiect de legecare stabileşte că medicii de familie, care au asigurat în perioada 28 mai 2008 şi 1 iunie 2011 continuitatea asistenţei medicale primare prin centrele de permanentă organizate în baza Legii nr. 263/2004, nu vor mai trebui să returneze statului anumite sume de bani, se menţionează într-un comunicat al camerei.
Documentul aprobat de deputaţi a fost publicat că Legea nr. 149/2014, în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 771 din 23 octombrie 2014. Actul normativ a intrat în vigoare duminică.
Concret, prin Legea nr. 149/2014 s-a aprobat exonerarea de la plata a sumelor pentru acoperirea cheltuielilor de administrare şi funcţionare ale cabinetelor a medicilor menţionaţi anterior şi accesoriile aferente, din perioada 28 mai – 1 iunie 2011, rezultate din deciziile de impunere emise de casele judeţene de asigurări de sănătate, drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi a unor prejudicii.
Amnistie doar pe jumătate. Unii medici care au dat rețete compensate pacienților trebuie să dea banii înapoi
De asemenea, noile dispoziţii mai prevăd că sumele recuperate până la 26 octombrie, că urmare a deciziilor de impunere emise de casele judeţene de asigurări de sănătate, se restituie pe baza normelor aprobate prin ordin comun al ministrului Finanţelor, ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Conform expunerii de motive a proiectului de lege, de aministia fiscal beneficiază 1157 de medici. Motivele pentru care a fost necesară adoptarea acestei măsuri sunt, potrivit aceluiaşi document, următoarele: imposibilitatea achitării sumelor imputate medicilor de familie care şi-au desfăşurat activitatea în centre de permanentă; pericolul refuzului medicilor de a mai presta activitate în cadrul centrelor de permanentă; imposibilitatea recuperării rapide a prejudiciului constatat de Curtea de Conturi şi a obligaţiilor conexe; imposibilitatea stabilirii vinovăţiei văduvite a vreunei persoane sau instituţii implicate pe tot parcursul procesului de derulare a contractelor pentru asigurarea continuităţii asistenţi medicale primare în regim de garda prin centrele de permanentă.
Aceste măsuri au fost anunțate în Caraș Severin ,,în avanpremieră” de directorul Casei JUdețene de ASigurări de Sănătate Caraș Severin, Tudorița Nicula, încă de acum două săpătămâni.
Iată cum stau lucrurile la noi, vă prezentăm un material realizat în data de 9 ianuarie 2014
În județul Caraș Severin, există la această dată cinci spitale și trei centre de permanență. Dintre acestea, două spitale sunt de urgențe iar restul sunt spitale orășănești cu un personal medical la minim. Pe lângă aceștia, în tot județul există doar 170 de medici de familie.
,,În urmă cu trei ani, s-a decis desființarea altor trei spitale – în locul lor fiind create trei centre de permanență. De la desfiinţarea spitalelor din Anina, Bocşa şi Bozovici, adresabilitatea a crescut către centrele de permanenţă înfiinţate în aceste localităţi.
În prezent, localităţile cărăşene cu centre de permanenţă sunt într-o situaţie delicată existând pericolul ca aceste centre să fie desfiinţate fiindcă nu vor mai avea personal” spune directorul DSP Dragos Luca.
,,A existat un proces între CNAS şi Curtea de conturi care a susţinut că au fost plătiţi bani în plus către centrele de permanenţă. Ca atare, banii au fost imputaţi- medicilor” spune directorul CJAS Caraş Severin, Tudoriţa Nicula.
Conform legislaţiei, centrele se înfiinţează cu sprijinul autorităţilor locale şi acordul medicilor- fără să intervină obligativitatea. Ori în condiţia în care oamenilor li se vor lua banii munciţi obţinuţi prin muncă cinstită în virtutea unui contract, în cazul în care în care medicii decid să renunţe, nimeni nu poate să-i oblige să rămână. Deja unii au renunţat la acest serviciu. Este cazul doctorului primar Mihaela Ghiţiu din Bocşa. Culmea este că la vremea respectivă, s-au încheiat contracte şi totul a fost legal.
,,Centrele de permanenţă sunt foarte bine dotate, cel puţin în cazul celui de la Bocşa. Există paturi moderne, aparatură medicală începând cu tensiometrele, ori glucometrele şi terminând cu defribilatoarele ori aparatele de aspirat corpuri străine din căile respiratorii. Numai anul trecut au fost înregistraţi aproape 8000 de pacienţi din zona Bocşa. Asta înseamnă undeva la 21 de pacienţi pe zi şi asta doar între orele 15 şi 7 dimineaţa – atunci când aceste centre au program de funcţionare. Ori dacă aceste centre nu ar fi existat, este clar că toţi aceşti bolnavi ar fi ajuns la UPU Reşiţa. Asta în condiţia în care la Bocşa există doar o singură ambulanţă pe schimb, dar fără medic” spune Sorin Miloş, asistent pe maşina de salvare a Ambulanţei Cărăşene.
,,Acum, oamenilor li se iau banii înapoi şi depinde de medici dacă aceste centre vor funcţiona pe mai departe. Mai ales că nu sunt foarte mulţi medici care prestează în aceste centre, câte cinci la fiecare, dar care asigură servicii către populaţie, de bună calitate, în zona respectivă” mai spune directorul Dragoş Luca.
