Info CS
VINEREA MARE sau VINEREA PATIMILOR. Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de VINEREA MARE. În Banat, aceasta este numită și vinerea ouălor fiindcă azi nu se coace, doar se fac cremele la prăjituri și se vopsesc ouăle.
Ultima vineri din POSTUL MARE este numită Vinerea Paştilor, VINEREA PATIMILOR, VINEREA NEAGRĂ, VINEREA SEACĂ sau VINEREA MARE. Conform tradiţiei creştine, este, ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul pactului strămoşesc. Din această cauză, VINEREA MARE este zi de post negru, informează crestinortodox.ro
O tradiție ținută în toată țara este cea când creștin-ortodocșii se duc la biserică și trec pe sub masă de trei ori, ritual ce ar semnifica poticnirile pe care le-a avut Iisus atunci când și-a cărat în spate propria cruce pentru răstignire.
În VINEREA MARE este interzis a se face copturi. Există credinţa că dacă cineva se încumeta a coace în această zi face mare păcat iar coptura nu este mâncată nici măcar de peşti.
Ouăle de Paşte se colorează în Vinerea Mare, potrivit tradiţiei în roşu, întruchipând sângele dăruit de Iisus Cristos oamenilor pentru care s-a sacrificat în această zi. Tot acum se face şi pască.
Este păcat să se mănânce urzici, întrucât cu aceste ramuri usturătoare a fost bătut peste trup Domnul Iisus, în sfânta zi de vineri.
În VINEREA MARE, dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin roua sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Seara, însă, întreaga suflare a satului bucovinean mergea la biserică pentru a participa la slujba de scoatere a aerului şi pentru a trece pe sub acesta. în scopuri terapeutice.
Acestei zile i se spune şi Vinerea Seacă, pentru că bătrânele posteau post negru, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, luau anafura de la biserică.
Lumea, în trecut, pleca acasă cu lumânările aprinse pe drum, ca să afle şi morţii de venirea zilelor mari. Ocoleau casa de trei ori şi intrând, se închinau, făceau câte o cruce cu lumânarea aprinsă în cei patru pereţi sau doar la grindă de la intrare şi păstrau lumânarea pentru vremuri de primejdie.
În popor, se crede că, dacă plouă în VINEREA MARE, anul va fi mănos, iar dacă nu, nu va fi roditor.
Unii cred că, dacă se scufunda în apă rece de trei ori în acesta zi vor fi sănătoşi tot anul.
De VINEREA MARE, se afuma casa cu tămâie, înconjurând-o de trei ori, în zorii acestei zile, pentru că gângăniile şi dihaniile să nu se apropie de casă şi de pomi. Copiii adună flori de pe câmp şi le duc la biserică.
Un copil născut în Vinerea Mare şi botezat în prima sâmbătă de după Paste, este înzestrat cu darul de vindecător.
Nu e bine ca pescarii să îşi întindă plasele în VINEREA MARE.
Dacă te tunzi în VINEREA MARE, nu vei mai suferi de dureri de cap sau de dinţi vreme de un an.
Ouăle culese din cuibare în VINEREA MARE nu se strică niciodată.
În această zi nu este recomandat nici să semeni, nici să înfigi vreun fier în pământ, fie el plug, sapă sau hârleţ.
Se zice că în ultima vineri dinaintea Paştelui, numită Vinerea Mare sau Vinerea Seacă, se adună toate zilele de vineri din întregul an..
