Stiati ca toate acestea sunt benefice pentru sanatate ? Partea 1
Ştiaţi că două pastile cu ulei de peşte luate zilnic impulsionează creierul copiilor să se dezvolte în trei luni cât s-ar dezvolta în trei ani? Asa susţin cercetătorii din Marea Britanie. Creierele copiilor care au primit zilnic capsule cu acizi graşi Omega-3 şi Omega-6 audezvoltat mai multă materie cenuşie, ceea ce a dus la creşterea memoriei pe termen scurt şi a capacităţii de învăţare. În plus, timp de trei luni ei au redus cantitatea de mâncare de tip fast-food, băuturi carbogazoase şi au făcut mai mult sport.
►Un studiu realizat de cercetătorii italieni asupra populaţiilor din sudul Europei arată că există o proporţie inversă între frecvenţa utilizării cepei în alimentaţie şi riscul de apariţie al mai multor forme de cancer: bucal, esofagian, colo-rectal, laringian, de sân, ovarian, de prostată, renal. La fel ca usturoiul şi prazul, ceapa prezintă capacitatea de a acumula seleniul din sol, o substanţă protectoare împotriva apariţiei cancerului. Consumul de ceapă (cel puţin jumătate de ceapă crudă pe zi) a fost asociat, într-un alt studiu francez, cu o reducere de cel puţin 50% a riscului de apariţie a cancerului de stomac, dar şi cu o reducere semnificativă a incidenţei cancerului de sân.
►Sucul de morcov este un preţios ajutor al celor care suferă de digestie dificilă sau lipsa poftei de mâncare. Morcovul este bogat în substanţe anti-oxidante ca vitamina A, dar şi alte vitamine şi minerale, atât de necesare organismului uman. O cură de zece zile cu suc proaspăt cicatrizează rănile făcute de ulcer şi îmbunătăţeşte vederea, mai ales a celei pe timp de noapte.
►Un consum moderat de bere poate îmbunătăţi funcţiile sistemului cardiovascular.
►Sunt mai mult de 20000 de feluri de bere?
►Singurul aliment care nu se deterioriază este mierea.
►În secolul al 16-lea, în Anglia, berea făcea parte din micul dejun?
►Vinul roşu e un ingredient esenţial pentru a ne menţine în formă. Se ştie de mult timp că ajută la prevenirea cancerului şi la protejarea arterelor. Unele studii arată însă că există un antioxidant care se găseşte în strugurii roşii din care se face vinul, numit resveratrol. Acesta îmbunătăţeşte anduranţa muşchilor, reduce afecţiunile gingiilor şi apariţia bolii Alzheimer.
►Cei care îşi încep ziua cu două ouă la micul dejun pierd de două ori mai multe kilograme decât cei care ţin diete drastice, susţin nutriţioniştii de la Universitatea de medicină din Louisiana (SUA), într-un studiu efectuat pe o mie de femei obeze. Succesul oului este determinat de conţinutul bogat în cele mai bune proteine, ceea ce conferă aceeaşi energie ca şi mâncatul unei fripturi, dar are un număr mult mai mic de calorii. Şi asta, indiferent de modalitatea de preparare.
►Merele, nu cofeina (cafeaua), sunt mai eficiente să ne trezească dimineaţa.
►Dieta naturistă presupune şi multe reguli pe care mulţi oameni nu le pot urma. Cu toate acestea, dacă încercăm să ne apropiem cât mai mult de acestea vom observa, în timp, îmbunătăţiri. Iată care sunt regulie mai sus-menţionate: Consumă cel puţin 2 litri de lichide pe zi, Nu trebuie să bei lichide în timpul mesei, Nu se recomandă să consumi multe feluri de mâncare la o masă şi ai grijă cum le combini, Vinul de ţară se bea cu moderaţie cu o jumătate de oră înaintea mesei, Fructele trebuie mâncate înaintea celorlalte alimente, pentru a asigura o digestie mai bună, Este bine ca fiecare să consume alimente din ţara în care s-a născut. De exemplu noi, românii, am putea să înlocuim lămâia cu cătina albă. Produsele din cereale trebuie consumate fără să le distrugem principiile nutritive prin modul de preparare.
Vitaminele sintetice realizate chimic nu îşi îndeplinesc rolul la fel de bine ca cele naturale, deci trebuie înlocuite.
►În ultimul timp, studiu după studiu arată beneficiile ciocolatei: conţine antioxidanţi care previn anumite tipuri de cancer, iar anumite substanţe pot chiar să prevină demenţa. Consumaţi ciocolată cu cel mai mare conţinut de cacao. Cea care are prea mult zahăr face mai mult rău decât bine.
►Treizeci de grame de fistic zilnic ne feresc de riscul de a ne îmbolnăvi de boli cardiovasculare ca infarct, accident cerebral sau embolii, susţin cercetătorii de la Universitatea de medicină din Pennsylvania (SUA).
Pe lângă fistic, nucile, migdalele şi alunele de pădure neprăjite reduc atât nivelul colesterolului rău, cât şi al grăsimilor nesănătoase din arterele sanguine. Studiul, efectuat pe trei mii de adulţi, timp de cinci săptămâni, a micşorat nivelul colesterolului şi trigliceridelor cu până la 30%, reducând astfel riscul de formare a cheagurilor de sânge care blochează arterele.
►Consumul exagerat de şuncă poate afecta plămânii, potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători americani din cadrul Universităţii Columbia , New York . Şi asta din cauza faptului că şunca, slănina şi alte produse din carne afumată conţin nitriţi utilizaţi pe post de conservanţi. Persoanele care au consumat produse din carne afumată de cel puţin 14 ori pe lună au prezentat de două ori mai multe riscuri de a face bronşită şi emfizem, boli care produc îngustarea căilor respiratorii şi obstrucţionează fluxul de aer. În plus, persoanele care mănâncă şuncă de mai mult de cinci ori pe săptămână prezintă cu 60% mai multe riscuri de a dezvolta cancer la vezica urinară, faţă de cei care mănâncă mai rar acest produs.
►Pentru a şti care sunt alimentele care ajută organismul să-şi refacă forţele, trebuie să cunoaştem câteva dintre acele legume şi fructe care, nepreparate, ne oferă vitaminele de care avem nevoie. Trebuie ţinut cont de faptul că excesul alimentar duce la obezitate, boli şi îmbătrânire prematură, şi toate acestea pot fi simplu evitate.
Deci iată ce trebuie să mâncăm pentru a nu mai ajunge în vecinătatea farmaciilor.
– Pentru vitamina A: morcovul, roşiile, spanacul, salata, pătrunjelul verde, ceapa verde, mărarul, adică legumele galben-portocalii şi verde închis.
– Alimentele bogate în vitamina E sunt: germenii de cereale, uleiurile presate la rece din soia, porumb, floarea-soarelui, măsline.
– Vitamina C au: citricele, ardeiul gras, hreanul şi măceşul. Una din cele mai mari concentraţii de vitamină C o are pătrunjelul verde.
– Calciu găsim în: iaurt, lapte, telemea, nuci, morcovi, varză, gulie, mere.
– Pentru fier trebuie să mâncăm: spanac, gălbenuş, cacao, stafide.