Poveste cu un reşiţean care şi-a construit singur o maşină VIDEO
Ziua Internaţională a automobilului cu un reşiţean care şi-a construit singur o maşină decapotabilă pe care a omologat-o. Aceasta este pe scurt povestea de la care a pornit acest reportaj. La data de 29 ianuarie, la nivel mondial, este marcată Ziua Internaţională a Automobilului. Poate nu aţi ştiut, dar la Reşita, s-au construit şi s-au proiectat autoturisme. Cu toate că mulți români ar susține sus și tare că primul automobil românesc ar fi Dacia, e de știut că Uzina de Automobile din Pitești a fost fondată abia în anul 1966. Istoria mașinilor de pe plaiuri autohtone, de fapt, se concentrează în partea de vest a țării: Banatul Montan. Primul automobil 100% românesc a fost produs la mijlocul secolului trecut, la uzinele Malaxa de la Reşiţa. Un articol al vremii relevă că la acesta au lucrat şi tehnicieni de la IAR Braşov, prima fabrică de avioane din România.
Între anii 1945-1947, s-au produs în jur de 800 de automobile pe an. Producţia de automobile de la Reşiţa a fost oprită în 1947, când sovieticii au decis să mute linia de asamblare în Uniunea Sovietică, după ce un comisar militar de la Moscova, aflat la Sofia, a fost transportat cu un automobil Malaxa şi a rămas impresionat de performanţele acestuia.
Şi iată că după atâta timp, la Reșița a fost proiectat un al doilea autoturism. Autoturismul gen cabrio, denumit simbolic ,,De Caraso Simplon”, a fost construit de inginerul Marius Daniel Hegedus în urmă cu peste 10 ani. Conform propriilor declaraţii, totul a pornit de la o discuţie, un fel de pariu, cu soţia să Nina.
Autoturismul decapotabil cabrio, în stilul roadsterelor din anii ’50, a fost realizat manual, constructorul folosind o serie de elemente ale Daciei Super Nova – şasiu, motor de 1390 cmc şi 75 CP, suspensii, cutia de viteze. Caroseria este realizată din răşină poliesterică armată cu fibră de sticlă şi montată pe infrastructura Daciei. Parbrizul e unicat, fabricat la Gerom Buzău, iar sistemul de iluminat a fost produs de Elba Timişoara.
Numele maşinii – afirmă Marius Daniel Hegeduş – „De Caraso Simplon” este o combinaţie între denumirea judeţului Caraş (Severin) şi cea a trenului de lux care traversează Europa de la Istanbul la Paris şi trece prin cunoscutul tunel Simplon- Orient Express-ul.
Construit într-o perioadă de aproape 3 ani, autoturismul a trecut şi de furcile caudine ale Registrului Auto Roman. Acum, De Caroso Simplon este omologată individual şi figurează ca maşină de familie.
Totul a fost făcut manual după propria concepţie. Iniţial a construit macheta din ghips în mărime de 1:1. Machetă a fost folosită ca matriţă. Maşina este înmatriculată, iar inginerul a fost solicitat să participe cu ea la mai multe evenimente cum a fost târgul auto de la Bucureşti, nunţi, defilări auto, dar şi la turnarea unui film reclamă.
Marius Hegeduş este inginer de profesie, lucrează în domeniul privat la firma sa de tranzacţii imobiliare, face cercetare în domeniul ingineriei din plăcere, este căsătorit şi are doi copii.
Care sunt cele mai noi tendinţe în industria de automobile, care este viitorul acestei industrii, sau cum va arăta maşina viitorului? Sunt doar câteva dintre întrebările la care s-a încercat a se găsi un răspuns în cadrul unei acţiuni, organizate de Universitatea Eftimie Murgu, cu ocazia Zilei Internaţionale a Automobilului.
Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa a găzduit un eveniment dedicat Zilei Internaţionale a Automobilului. La această acţiune au fost invitaţi să participe ingineri, cadre didactice, studenţi şi absolvenţi care lucrează în companii din sectorul automotive.
Acţiunea a fost organizată de Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița, împreună cu Asociaţia Generală a Inginerilor din România (A.G.I.R.), sucursala Caraş-Severin, Asociaţia de Cercetare Multidisciplinară, zona de Vest a României (A.C.M.-V.), sucursala Caraş-Severin.
info
Primul automobil romanesc produs în serie, a fost produs la Uzinele din Reşita, deţinute de industriaşul Nicolae Malaxa, în anul 1945, şi purta denumirea de Malaxa 1C. Automobilul a fost proiectat de către o echipă de tehnicieni şi ingineri de la IAR Braşov şi uzinele malaxa şi ASAM din Bucureşti, echipa condusă de renumitul inginerul Petre Carp, şi era dotat cu un motor inovator pentru epoca respectivă, având 3 cilindri radiali, ce dezvoltau 30 CP şi putea atinge viteza maximă de 120 km/h.
Motorul avea un sistem de răcire forţată cu aer, sistem ce era atipic pentru maşinile din epocă. Aerul era captat printr-un spaţiu special lăsat intre plafon şi acoperiş, în partea din faţă, deasupra parbrizului, şi canalizat printr-un sistem de conducte, şi cu ajutorul unui ventilator, direct la motor, motor ce se află poziţionat în partea din spate a maşinii.
Maşină putea transporta 6 persoane, şi avea un consum mediu de benzină, de 10 l/ 100 km, un consum foarte mic ţinând cont că maşina era produsă cu tehnologia anilor 1945.
