Stăm capră, ca o târfă ieftină
POate că unele cuvinte nu sunt tocmai pentru domnisoarele cu fustite roz de la pension, dar punctul de vedere nu se poate trece cu una cu două. Asa ca, Ionut ne-a dat acest material si este pacat sa nu il cititi si voi prietenii de pe InfoCS.
,,Puşca şi cureaua lată, ce popor eram odată. Sau nici măcar. În majoritatea noastră, de cel puţin 22 de ani, stăm capră, ca o târfă ieftină. Ne-au tot tras-o, alternându-se pe la putere, pe rând sau în grup, până ne-am obişnuit. Ba multora chiar a ajuns să le placă. Iar când nu ne place, ştim să defulăm. Problematizăm ontologic condiţia prostituatei în mecanica invizibilă a Universului şi filosofăm subţire pe Facebook. Ba uneori chiar îndrăznim cuvinte mai dure. Eh, actualul client nu s-a mai rezumat doar la sex. Complexat de scula prea mică, pentru a se simţi mai bărbat, ne-a tras un dos de palmă direct în bot, de ne-a zburat maxilarul. Ei şi? Şi mă rog ce-o să facem? Las’ că trece. Las’ că următorul client va fi mai blând. Las’ că nu toţi clienţii sunt aşa. Lasă, se mai întâmplă. O fi avut şi el o zi proastă. Lasă că şi clientul celălalt puţea. Lasă, chiar avem nevoie de banii ăştia. Între timp, nişte zănatici în stradă spun „Bine, dar nu e normal!” Ei aş. „Lasă-i maică, se ceartă între ei. Da’ mai bine zi-mi pensia, pensia când vine?”. Bref, „nu poţi îngenunchea un popor deprins să se târâie” (aforism rusesc, sau, fireşte, V. Ponta, dacă doreşte)”.
Ionut Apahideanu