Info CS
Doi tineri ucraineni, de 19 și 20 de ani, au fost reținuți de polițiștii din București după ce ar fi păcălit o femeie de 39 de ani să le dea aproape 287.000 de lei, adică în jur de 54.000 euro. Cum a funcționat schema și ce ar trebui să te pună în gardă data viitoare când primești un telefon „de la bancă”?
O femeie a fost contactată de mai multe persoane care s-au dat drept angajați ai Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și ai unei bănci, spunându-i că este victima unui furt de identitate și că fondurile din conturile ei sunt în pericol. Sub pretextul că trebuie să-și protejeze banii, au convins-o să-și scoată economiile din bancă. Această metodă se numește spoofing.
Nicio instituție reală, bancă, ASF, poliție, nu te sună să-ți ceară să retragi bani „pentru protecție”. Dacă cineva îți spune asta la telefon, închide și sună tu, separat, la numărul oficial al instituției.
Escrocii au convins victima să depună banii în ATM-uri Bitcoin, folosind coduri QR pe care apelanții i le trimiteau pe rând. Așa, femeia a pierdut o primă tranșă de aproape 70.000 de lei, convertită direct în criptomonedă.
Un ATM Bitcoin nu este niciodată parte dintr-o procedură bancară legitimă. Dacă cineva te ghidează să scanezi un cod QR la un astfel de bancomat, e o fraudă în desfășurare, nu o măsură de siguranță.
Când schema cu ATM-ul nu a mai funcționat, escrocii au trecut la etapa finală: o întâlnire față în față. La telefon, falsul reprezentant ASF i-a spus femeii că un coleg de la bancă va veni să preia banii personal și că îl va putea recunoaște și avea încredere în el pentru că acesta va rosti o parolă anume, stabilită tot de „reprezentantul ASF”. Pe 3 iulie, i-au propus o întâlnire în Parcul Florilor din Sectorul 2. Acolo, a venit un bărbat care, folosind parola comunicată anterior de falsul reprezentant ASF și pretinzând că este reprezentant al băncii, a preluat de la femeie suma de aproximativ 217.000 de lei.
O parolă nu înlocuiește niciodată un act de identitate oficial sau o legitimație verificabilă. Dacă cineva te ghidează să scanezi un cod QR la un astfel de bancomat, e o fraudă în desfășurare, nu o măsură de siguranță.
Cei doi tineri care au orchestrat schema frauduloasă au fost prinși în această vară, cu sprijinul poliției din Azuga, și cercetați pentru complicitate la înșelăciune și uz de fals.
Mărturii
O altă femeie din București a fost păcălită de escroci să depună bani la un ATM de Bitcoin.
De această dată, supraveghetorii bancomatului și-au dat seama că ar putea fi o înșelătorie și au intervenit, iar femeia și-a recuperat, ulterior, banii. După ce tranzacția a eșuat, escrocii au luat iarăși legătura cu femeia: „Ulterior am fost sunată insistent de persoana care zicea că este de la Banca Națională ca să-i dau actul de identitate și nu am vrut. A insistat, a început să se poarte urât, să înjure și a zis că mă dă în judecată pentru calomnie”, a declarat femeia pentru ProTv.
„Au zis că e vorba de o fraudă și mi-au zis că voi fi sunată de cineva să rezolvăm problema. Am fost sunată de o persoană care s-a prezentat fiind de la poliție, de la IPJ București, și de o persoană care a zis că este de la Banca Națională, așa îmi și apărea pe telefon. Mi-a zis că, pentru a putea fi închis contul, trebuie să fac un alt cont de siguranță. Apoi să retrag banii mei și să-i pun în contul respectiv. Am ajuns la aparatul unde trebuia să bag banii, eu neștiind ce aparat este. Era un aparat Bitcoin. Mi s-a dat un cod QR, l-am scanat și am depus banii în numerar. Suma a fost de 17.460 lei și mi-am dat seama atunci că ceva nu este în regulă, dar nu mai puteam face nimic”.
Cazul ei este unul fericit, pentru că cei care supravegheau bancomatul și-au dat seama că ceva nu e în regulă și au blocat totul. Așa a recuperat banii. Dar nu toate cazurile sunt soluționate așa de ușor.
Ai citit până aici? Trimite acest episod mai departe, ca să afle și cei dragi cum se pot proteja de țepari.
Sfatul expertului
Am discutat cu profesorul universitar dr. Dragoș Iliescu, membru al Asociației Psihologilor din România, despre ce se petrece în mintea noastră când suntem în fața unor astfel de întâmplări. Întrucât escrocii au convins femeia să le achite mai mulți bani în tranșe, „mintea noastră caută să rămână consecventă cu ce am făcut deja. A te opri ar însemna să admiți că și pașii anteriori au fost o greșeală” spune Iliescu.
În cazul în care am fost victimele unor astfel de scheme, „rușinea vine aproape automat: „cum am putut?”. Răspunsul cinstit e că ai fost ținta unor oameni care fac asta zilnic și care au construit totul ca să pară logic. Rușinea nu te protejează, dar te poate opri să raportezi. Iar raportarea rapidă e cea care, ca în acest caz, poate duce la prinderea vinovaților” explică Dragoș Iliescu.
Ce faci dacă te-au păcălit?
Dacă ai cedat presiunii și panica te-a determinat să oferi informații sensibile, precum datele de pe card, sau chiar ai extras tu banii din cont pentru a-i depune la un alt ATM, ai câteva piste prin care poți încerca să recuperezi sumele pierdute:
Contactează rapid banca ta pentru a bloca cardul și, dacă e posibil, tranzacțiile suspecte;
Sună la Poliție pentru a depune o plângere.
Recapitulare Red Flags
Nicio instituție reală (ex. bancă, ASF, poliție) nu te sună să-ți ceară să retragi bani „pentru protecție”.
Un ATM Bitcoin nu e niciodată parte dintr-o procedură bancară legitimă.
Când ai de-a face cu un reprezentant, o parolă nu înlocuiește un act de identitate oficial sau o legitimație verificabilă.
Resurse utile
Europol, instituție care are scopul să sprijine statele membre în prevenirea și combaterea tuturor formelor grave de criminalitate internațională și organizată, a criminalității informatice și a terorismului, ne propune 8 reflexe care vă pot feri de escroci. Ei ne explică câteva obiceiuri simple care ne pot proteja în fața încercărilor de scam. Printre ele se numără: protejarea informațiilor cu caracter personal, securizarea continuă a dispozitivelor personale și evitarea metodelor de plată suspicioase precum criptomonedele sau cardurile cadou. Vezi aici toate metodele de precauție.
Chiar și cei de la Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) încearcă să prevină fraudele folosind un monstruleț pentru a explica situațiile cu risc ridicat.
