5.000 de km de trasee cicloturistice pe malul Dunarii

Conferinta Turul Dunarii 20135.000 de km de trasee cicloturistice investigate de Cycling Romania pe malul Dunării

Luni, 8 iulie, 2013 – 32 de tineri voluntari ai Cycling Romania, împărțiți în opt echipe, au parcurs
timp de două săptămâni peste 5.000 km pe bicicletă pentru a investiga trasee de cicloturism pe
malul Dunării.
Cele opt echipe, formate din români și bulgari, au plecat pe 24 iunie din Călărași și Oravița și au
parcurs trasee de 80-140 km / zi, ajungând în locuri pitorești, cu obiective atractive și oameni
cu povești interesante. Sâmbătă, 6 iulie, în cadrul conferinței  „Turul Dunării 2013”, echipele au
prezentat rezultatele investigărilor, de la numărul de km parcurși, la provocările întâlnite pe traseu
și cea mai frumoasă rută. Toate infomațiile colectate vor fi prezentate pe un portal național de
cicloturism (Cycling Romania), care va fi disponibil din luna septembrie, atât în română, cât și în engleză.
„Am reușit să identificăm un număr mare de trasee care pot fi parcurse cu bicicleta pe care le vom
prezenta pe portal, în luna septembrie. Urmează ediția 2014, prin care vom investiga și mai multe
zone. Cicloturismul generează venituri anuale de 44 miliarde de euro la nivel european, iar noi
suntem convinși că și România poate deveni o destinație atractivă, atât pentru cicloturiștii străini, cât
și pentru cei români”, a declarat Mircea Crisbășanu, coordonatorul proiectului Cycling Romania.
El a explicat că Dunărea atrage peste 1,5 milioane de turiști anual în sectorul Passat-Viena, în timp ce
malul românesc, care reprezintă o treime din suprafața fluviului, atrage doar câteva sute de turiști
străini anual. Furnizarea de informații credibilie despre sectorul românesc pe un portal on-line,
inițiativa Cycling Romania, este una dintre condițiile de bază pentru a atrage mai mulți turiști.
La conferința „Turul Dunării 2013” au participat reprezentanți ai autorităților locale, Ministerului
Tineretului și Sportului, direcțiilor județene pentru tineret și sport, consiliilor județene și grupurilor
de acțiune locală. Au fost prezentate punctele tari și punctele slabe identificate pe traseu și au
fost identificate o serie de soluții care ar putea atrage un număr mai mare de cicloturiști pe malul
românesc al Dunării.

Drumurile, o mare problemă și pentru bicicliști

Drumuri asfaltate cu bandă de urgență foarte îngustă pe care nu se pot deplasa bicicliștii, sectoare
de drum de calitate nepotrivită (asfalt peticit) și lipsa locurilor de campare sigure sunt câteva dintre
probleme întâlnite de voluntari pe traseu.
În plus, o altă problemă cu care s-au confruntat toate echipele de voluntari a fost transportul
bicicletelor cu trenul. Deși există un regulament care permite transportul bicicletelor în trenuri în
anumite condiții, controlorii nu cunosc aceste reguli și, astfel, bicicliștii au fost nevoiți să plătească în
plus pentru transportul bicicletelor.

Nevoile bicicliștilor, ușor de îndeplinit

Echipa 4 Est, din care au făcut parte Iulian Bărbuceanu, Gabriel Panțîru și Pavel Petrov, a parcurs cea mai lungă distanță: 649 km, timp de o săptămână. „A fost greu, dar am reușit să ne încărcăm bateriile zilnic, cu ajutorul oamenilor întâlniți pe traseu, cum ar fi proprietarul unei ferme de capre din satul Dăița sau juniorii echipei de fotbal din satul Mănăstirea”, a declarat Iulian Bărbuceanu, care a dormit în cort trei nopți.
Diana Culescu, membra singurei echipe formată numai din fete, a punctat faptul că biciliștii au
nevoie de puncte de cazare simple și funcționale, în zone pitorești din natură, și nu de hotelurile și
pensiunile comerciale, cu termopane și plasme TV. “Cei mai multi turiști pe bicicletă preferă zonele
de camping. O soluție cu costuri minime este amenajarea unui spațiu sigur de campat, care să aibă
o priză (pentru GPS, telefon, cameră foto) și dușuri. Astfel de puncte pot fi amenajate ușor, poate cu
ajutorul direcțiilor silvice, la o distanță de circa 50 km unele de celelalte, astfel încât să știm că avem
o variantă sigură de campat”, a spus Diana  Culescu, care este și membru al Asociației Peisagiștilor
din România.
Participanții la dezbatere au mai subliniat faptul că cicloturiștii au nevoie de informații on-line. “Ce
m-ar face să ies mai mult cu bicicleta? Pentru mine e important să am un traseu pe care să mi-l pot
descărca pe telefon, fără să fiu nevoit să mă uit după marcaje, dat fiind că marcajele dispar. Ar trebui
să am atât o variantă off-road, dar și o variantă cu asfalt, să știu care sunt sectoarele cu probleme și
să știu ce pot vedea în zonă, ce oameni pot întâlni și unde pot dormi”, a declarat Ioan Dumitrașcu,
pasionat de ciclism, cu experiență dobândită din parcurgerea unor rute internaționale pe bicicletă, și
unul dintre susținătorii proiectului Cycling Romania.

Cicloturismul, dezvoltarea durabilă a comunităților.

În cadrul conferinței, reprezentanții administrației locale și ai grupurilor de acțiunie locală au discutat
despre importanța cicloturismului pentru dezvoltarea comunităților locale, un proces pe termen
lung, care poate să atragă un număr mare de turiști pe malul românesc al Dunării.
Un prim pas pentru atragerea de turiști a fost făcut de Consiliul Județean Călărași. „Am schițat deja
opt trasee care să lege Bucureștiul de Călărași, cu ieșiri spre Giurgiu și Constanța. Zona are multe
de oferit cicloturiștilor și există trasee cu grade de dificultate diferite. La confluența Argeș – Dunăre
se află o zonă deltaică. În plus, mergând pe dig se poate zări o varietate de specii de păsări și se pot
face popasuri pentru pescuit”, a declarat Bogdan Georgescu, vicepreședintele Consiliului Județean
Călărași.
Pentru anul viitor, voluntarii își propun să aprofundeze cercetarea județelor, prin parcurgerea unui
număr mai mic de km/zi. În plus, vor lucra împreună cu oameni din comunitățile locale pentru a
identifica trasee și puncte de cazare, care pot fi chiar gospodăriile oamenilor
Despre Turul Dunării Turul Dunării este organizat de către Asociația ROI.(<ahref=”http://www.aroi.ro”>www.aroi.ro ) și Cycling Romania, fiind  susținut de: Programul Uniunii Europene „Tineret în acțiune”, Ministerul Tineretului și Sportului, Consiliul Județean Călărași, Fundația pentru Poezie Mircea Dinescu, WWF România, Asociația Salvați Dunărea și Delta, Aqua Carpatica, Nokia, F64, Evo GPS, Iiana, Hotel Călărași, Domeniul Greaca, Casa Comana, Parcul Natural Porțile de Fier, Direcția Silvică Caraș Severin, Hotel Tata și fii și Hotel Panoramic.

Despre Cycling Romania și Asociația ROI Cycling Romania

(<ahref=”http://www.cyclingromania.ro”>www.cyclingromania.ro) este un proiect de antreprenoriat social, susținut de către Asociația ROI, care promovează cicloturismul și dezvoltarea comunităților locale. În doi ani, peste 150 de turiști, majoritatea străini, au participat la tururi pe bicicletă în Prahova, Buzău, Transilvania, Dobrogea. Numeroase articole despre Cycling Romania au apărut în presa românească, precum și în cea internațională. În plus, cu ajutorul Cycling Romania se marchează trasee pentru bicicletă, în diferite regiuni ale țării. Un exemplu este Centura Cicloturistică București, unde s-au marcat trasee în comunele din jurul Bucureștiului. (<ahref=”http://www.centuracicloturisticabucuresti.ro”>www.centuracicloturisticabucuresti.ro  ).
Asociatia ROI (www.aroi.ro ) implementează proiecte in domeniul educațional și contribuie la îmbunătățirea performanțelor în licee cu promovabilitate scăzută la examenul de Bacalaureat. În
plus, se implică în proiecte în domenii legate de cultură, stil sănătos de viață și antreprenoriat social.
Numele ROI vine de la albine – comunitate, scopul asociației fiind de a contribui la transformareasocietății prin implicare, actiune și colaborarea cu alte organizații.

Comments

comments

Powered by Facebook Comments

2 comentarii la „5.000 de km de trasee cicloturistice pe malul Dunarii

  • 10 iulie 2013 la 13:29
    Permalink

    În primul rând este nevoie de o hartă offroad precisă pentru GPS pe care să fie marcate traseele pentru cicloturism. O variant ar fi dezvoltarea hărții http://www.openmaps.eu (o hartă GPS online, se poate descărca pe PC, este rutabilă, se pot face trackuri, rute, se poate încărca pe GPS și Android și mai e și MOKA !)Zoma Semenic este implementată 100 la 100. Pentru detalii djsven101@gmail.com

  • 9 iulie 2013 la 16:08
    Permalink

    Motivele prezentei mici a ciloturistilor in Romania si/sau Clisura Dunarii1.
    1.Absenta infrastructurii specifice cicloturismului,banda dedicata.
    2.Lipsa unei educatii de trafic – protector,pentru cicloturisti.
    3.Rata de acoperire/epuizare lenta a traseelor „din spatele casei” fiecarei tari – vest europene,ce poate fi interesata,apoi, sa initieze/dezvolte ture in europa de est.
    4.Noile constituiri de Parcuri si Arii protejate vor face si mai dificila constructia/amenajarea,de spatii specializate pentru camparea/cazarea cicloturistilor.
    Recomandare/Opinie personala.
    1.Cred ca este necesara promovarea cicloturismului cu raportare la traseele Europene existente/Eurovelo si la traseele nationale,regionale si zonale,gindite de catre cluburile si organizatiile ce deruleaza activitati in domeniu.
    2.Traseul Dunarean este unul din coridoarele de interes deosebit si cred ca nu trebuie rupt de legatura pe care o are cu celelalte trasee.

    S-auzim de bine.
    Daurel from Anina.

Comentariile sunt închise.