Info CS
Victimele regimului comunist au fost comemorate la Reșița, la fel ca în fiecare an, de Sărbătoarea celor 40 de Sfinți Mucenici. În anii ’50, peste 40.000 de bănățeni au fost deportați în Bărăgan sau încarcerați în temnițele de la Gherla, Aiud şi Jilavă. În România au fost 19 grupuri de rezistenţă anticomunistă, iar după Bucovina, Caraş-Severinul a fost al doilea punct de rezistenţă, care a avut şi cea mai lungă durată. Au fost grupuri în zona Teregova, la Caransebeş ori pe Muntele Semenic, unde au avut loc bătălii crunte între autorităţi şi partizani.
Luptători din rezistenţa anticomunistă din munţii Banatului, martiri ai închisorilor şi deportaţi din satele carasene. Cu toţii au fost pomeniţi la troiţa din parcul Episcop Martir dr. Valeriu Traian Frentiu, închinata victimelor regimului comunist. În 2011, data de 9 martie a fost declarată Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti.
Cei care s-au întors de acolo îşi au tranmis cu greu mai departe poveştile de coşmar prin care l-au trăit.
La Troiţa ridicată în Parcul Cărăşana din Reşiţa ca simbol al suferinţei foştilor deţinuţi şi foştilor deportaţi, în Bărăgan, luni, de Sărbătoarea celor 40 de Mucenici, a avut comemorarea celor care şi-au sacrificat viaţa în lupta anticomunistă.
„În fiecare an, pe data de 9 martie, noi, membrii Asociaţiei foştilor deţinuţi politici şi victime ale dictaturii comuniste din România, ne comemorăm morţii noştri din lagăre, din deportări, în anchete grele ori prizonierat. Este o zi sfântă pentru noi. Morţii noştri sunt eroii noştri, dar în acelaşi timp, şi mucenicii noştri. În întreg judeţul Caraş-Severin a fost multă şi grea suferinţă, atât în Caraşul de munte, cât şi în cel de pustă. În partea de munte, partizanii noştri au luptat cu arma în mână. S-au format cele două tabere, cea a partizanilor şi cea a securiştilor, unde s-au dus lupte crâncene, în urma cărora mulţi partizani au murit, pentru că s-au împotrivit instaurării dictaturii bolşevice, a comunismului, pentru că imediat după cel de-al doilea război mondial, pe data de 6 martie 1945, când s-a instaurat guvernul compus din mai mulţi veniţi de la Moscova, din Rusia, precum Ana Pauker, Teohari Georgescu, Vasile Luca, Valter Roman, tatăl lui Petre Roman, care a avut gradul de general, iar România i-a recunoscut acest grad. Toţi partizanii noştri merită întreaga noastră consideraţie, întregul nostru respect, pentru lupta lor pentru a apăra tricolorul şi glia noastră străbună”, a declarat preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Foştilor Deportaţi în Bărăgan, filiala Caraş-Severin, Cornelia Fetea.
