Judet frumos, cu locuri de vis, dar plin de gunoaie, garduri electrice, zone de defrişări şi fara promovare turistica
Grupul Ecologic de Colaborare Nera (GEC NERA); organizaţie nonguvernamentală, apolitică şi nonprofit (detalii pe www.gecnera.ro ); a monitorizat în data de 27 octombrie a.c starea mediului, în special a patrimoniului natural, în zona rezervațiilor naturale Buhui – Mărghitaș şi Izvorul Bigăr, în orașul Anina, pe traseul Cheile Minişului și pe traseul liniei ferate Oravița – Anina ; toate situate în interiorul sau în imediata apropiere a parcurilor naționale Semenic – Cheile Caraşului şi Cheile Nerei – Beuşniţa.
Monitorizarea s-a făcut de către voluntarii organizației, special instruiți pentru astfel de activități, și a vizat de această dată identificarea agresiunilor cu care se confruntă patrimoniul natural, în special biodiversitatea, din aceste zone și impactul acestor agresiuni asupra promovării turismului în zona celor două parcuri naţionale. Cu această ocazie a fost realizată în localităţile din zonă şi o campanie publică de promovare a atracţiilor turistice din parcuri şi nevoia protejării permanente a acestora.
Concluziile activității de monitorizare din cadrul evenimentul din 27 octombrie vor fi incluse într-un raport detaliat care va fi înaintat autorităților cu responsabilități directe în protecția mediului și promovarea ecoturismului din această zonă, solicitându-se cu această ocazie și puncte de vedere și măsuri pentru combaterea agresiunilor împotriva mediului constatate cu ocazia evenimentului.
Principalele agresiuni împotriva mediului, generate în special de disfuncționalitățile în exercitarea activităților de reglementare și control din partea autorităților şi instituţiilor publice, care au fost constatate cu această ocazie sunt următoarele:
– Pe traseul liniei ferate Oravița – Anina există grămezi de moloz, cladiri industriale abandonate şi prăbuşite şi halde neprotejate de deșeuri miniere provenite de la fostele exploatări de minereu de uraniu din zona Lișava – Ciudanovița şi exploatări de cărbune din zona Anina. Conform informațiilor furnizate de localnici din orașul Anina, aici materialul din halde a alunecat prăbușindu-se în anii cu precipitații abundente peste căile de comunicații și gospodăriile populației. Peisajul dezolant al zonelor cu deșeuri industriale este vizibil în timpul călătoriei cu trenul şi este într-un contrast flagrant cu peisajul natural general al traseului liniei ferate Oravița – Anina care trece printr-o zonă mirifică, mult căutată de turiști. Pentru atracțiile turistice ale traseului ( viaducte, tuneluri, poduri, etc ), toate cu o istorie de peste 150 de ani în jurul cărora au luat naştere legende emoţionante, de regulă nu se oferă în timpul călătoriei materiale informative. În sezonul turistic voluntarii GEC Nera distribuie ocazional călătorilor publicaţii cu astfel de informaţii. În scopul îmbunătăţirii imaginii turistice a liniei ferate Oraviţa – Anina se solicită primăriilor Anina şi Ciudanoviţa precum şi Comisariatului Judeţean Caraş – Severin al Gărzii de mediu luarea de măsuri pentru înlăturarea clădirilor industriale dezafectate de pe traseu precum şi protejarea şi încadrarea în peisaj a haldelor de deşeuri miniere şi a grămezilor de moloz.
– Pe traseul Anina – Oraşul Nou – Lacul Mărghitaş, aflat parţial în rezervaţia Buhui Mărghitaş care este zona de protecţie integrală a PN Semenic – Cheile Caraşului, sunt abandonate în pădure sau la periferia localităţilor un volum mare de ambalaje, gunoi menajer şi grămezi de moloz. În rezervaţie există multe cioate de arbori, arbori tăiaţi şi pregătiţi pentru transport precum şi rumeguş rezultat în urma tăierii lemnului. Unele drumuri laterale din rezervaţie sunt răvăşite de circulaţia utilajelor grele. În timpul evemnimentului de montorizare pe drumul dintre pensiunea Mărghitaş şi Oraşul Nou circulau camionete încărcate cu trunchiuri de copaci. Sub linia de înaltă tensiune din zona Mărghitaş pădurea a fost tăiată „la ras” deşi surse din administraţia parcului spun ca în avizul legal dat s-a recomandat extragerea parţială a arborilor. În scopul îmbunătăţirii stării de conservare a patrimoniului natural al rezervaţiei şi a stării de curăţenie din jurul localităţilor se solicită primăriilor Anina şi Ciudanoviţa, Comisariatului Judeţean Caraş – Severin al Gărzii de mediu Caraş – Severin şi Gărzii Forestiere Timişoara luarea de măsuri concrete. Asemenea măsuri au mai fost solicitate de GEC Nera şi în anii anteriori dar autorităţile şi structurile din teritoriu ale RNP Romsilva au invocat deficienţa de reglementare în activitatea de conservare a natuerii datorită lipsei unui plan de management aprobat al PN Semenic – Cheile Caraşului, situaţie care se menţine şi după 14 ani de la înfiinţarea administraţiei parcului.
– Pe traseul Cheile Minişului, la conflenţa pârâului Ştaier cu pârâul Miniş, există abandonate cantităţi mari de ambalaje din plastic. Pe marginea şoselei Anina – Bozovici care este situată pe malul stâng al pârâului Miniş, în zonă limitrofă cu rezervaţia naturală Izvorul Bigăr şi cu două sit-uri Natura 2000, deţinătorii de terenuri au montat gard electric pe lungimi de sute de metrii. Măsura obstrucţionează accesul la apa din pârâu a animalelor sălbatice şi este în contradicţie cu Legea Ariilor naturale Protejate. În scopul îmbunătăţirii stării de conservare a patrimoniului natural al zonei se solicită Comisariatului Judeţean Caraş – Severin al Gărzii de Mediu, luarea de măsuri concrete.
GEC Nera