Ajun de Crăciun pe stil vechi (sârbesc) cu tradiții și obiceiuri vechi, la Pojejena, în Clisura Dunării
Ajun de Crăciun sârbesc cu tradiții și obiceiuri vechi. Astăzi este ajunul Crăciunul pentru slavii ortodocşi din Banatul Montan. În Caras Severin trăiesc peste 30.000 de slavi dintre care, cei mai mulţi sunt sârbii din Clisura Dunării. Chiar dacă sania Moşului a cam trecut de mult pentru majoritatea bănăţenilor, pentru o parte, Moşul Bătrân şi Bun- Moş Crăciun- a venit din nou. Credincioşii pravoslavnici, adică cei ce ţin sărbătorile pe stilul vechi, sărbătoresc timp de 3 zile Crăciunul.
Conform tradiţiei, în ajunul Crăciunului Sârbesc, în 6 ianuarie, acasă a fost adus ,,baniakul’’ adică, crengi şi o buturugă de stejar. Aceasta simbolizează credinţa în mai mulţi zei vechi cum ar fi zeul soarelui şi ai focului, dar şi căldura pentru Pruncu Sfânt Iisus. El se aşează alături de bradul de crăciun.
De cum se lasă seara, la ușile creștinilor sosesc colindătorii. Prima dată cei mai mici însoțiți de câte un adult, apoi copii mai mari, tinerii și seară după ora 21, adulții și corul bisericii. Tradiția spune că cei ce colindă să fie cinstiți obligatoriu cu răchie fiartă cu miere, nuci, mere, bani și dulciuri pe lângă.
Ajun de Crăciun sârbesccu tradiții și obiceiuri vechi. În ajunul Crăciunului, sârbii mănâncă obligatoriu bucate de post iar în prima zi de Crăciun, nu se mănâncă carne de găină, De asemenea, prin toată casa sunt împrăștiate paie ca oamenii să-și amintească mereu că Iisus s-a născut în iesle. Seara, cel mai vârstnic membru masculin al familiei, ia un sac cu paie şi porneşte prin curte împrăştiindu-le. În spatele lui, în ordinea vârstei, se aşează toţi mebrii familiei. Cu toţii străbat toată gospodăria împrăştiind paie pe jos şi piuind ca puii de găină în spatele cloștii. Acest obicei simbolizează unitatea familiei.
Masa de seara în familiile de sârbi care păstrează obiceiul, se serveşte pe jos, pe paie şi este formată din mâncare de post. Obligatoriu se serveşte fasole sau linte, sarmale de post şi plăcintă cu dovleac. Tot atunci este momentul în care sunt împărţite cadourile pe care Moş Crăciun le-a lăsat sun pomul de crăciun.
Azi, în prima zi de crăciun, se merge la biserica după care, se prânzeşte festiv, în familie. În prima zi de Crăciun, sârbii nu pleacă de acasă, din familie. În aceste zile, creştinii pravoslavnici se salută cu ,,Hristos serodi’’ iar ceilalţi răspund ,,Za istina serodi’’.
Ajun de Crăciun sârbesccu tradiții și obiceiuri vechi. La Pojejena există o comuniune perfectă între locuitorii satului. Jumătate din sat este majoritar cu populaţie de etnie română, iar în Pojejena de jos, populaţia este majoritara de etnie sârbă. Multe familii sunt mixte, aşa că, la Pojejena în mod obișnuit, Crăciunul este serbat şi pe stil nou, dar şi pe stil vechi. Diferenţa dintre ele este de 14 zile. Colindătorii sunt şi ei de ambele etnii, dar şi de mai multe religii, tradiţional ortodocşi sau neoprotestanţi.
Material in reluare.
