Info CS
Sute de credincioşi din tot Banatul s-au adunat în seara de ajun a sărbătorii Sfântului Ilie la marginea oraşului Bocşa din Caraş Severn la Mănăstirea Sf Ilie de la Izvor. Aceştia au asistat şi participat la Liturghia arhierească săvârşită de preoți și trimiși ai Episcopiei Caransebeşului şi alte înalte feţe bisericeşti.
Sărbătoarea este un mare praznic ce datează de mai bine de peste 160 de ani de când la Bocşa s-a săvârşit prima minune şi acolo a fost construită o mănăstire. Mulţi dintre credincioşi au rămas peste noapte la mănăstire pentru a se ruga și a participa la ceremoniile religioase ce au avut loc toată noaptea.
Legenda vine de la o vindecare minunata a unui miner orb ce si-a recăpătat vederea după ce şi-a udat faţa cu apa unui izvor situat într-o pădure din apropierea localităţii Bocşa. Din generaţie în generaţie s-a transmis o legendă care susţine că minerul şi-a redobândit vederea după ce s-a spălat pe ochi la izvorul pomenit.
Drept recunoştinţă, in anul 1850, minerul împrejmuieşte izvorul cu un zid de piatră. Oamenii au auzit de minune și au început să vină la Bocșa din tot Banatul. Urmaşii săi au ridicat o capela care pe parcursul anilor a ajuns locul mult căutat de credincioşi şi suferinzi, din toate naţionalităţile şi din toate judeţele, ce vin ca pelerini de la mari depărtări mai ales în ziua praznicului Sf Proroc Ilie, dar şi de sărbătoarea Izvorul Tămăduirii.
Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului înconjurat de un sobor de preoți și diaconi au săvârșit în altarul de vară al mănăstirii slujba Vecerniei și a Litiei.
La slujbă au participat autorități județene și locale precum și un număr impresionant de credincioși din întreg Banatul. Primarul orașului Bocșa, Mirel Pascu, alături de viceprimar și consilieri locali și angajați ai primăriei cu familiile lor au participat la ceremonia religioasă.
În ajunul praznicului închinat Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, Mănăstirea „Sfântul Ilie de la Izvor”, aflată la marginea orașului Bocșa, devine loc de pelerinaj pentru sute de credincioși veniți din întreg Banatul. Odată cu lăsarea serii, liniștea pădurii este înlocuită de glasul rugăciunii, iar credincioșii se adună pentru a lua parte la slujbele de priveghere care vor continua pe parcursul întregii nopți.
Sărbătoarea are o însemnătate aparte pentru acest loc binecuvântat, a cărui istorie se întinde pe mai bine de un secol și jumătate. Potrivit tradiției, aici s-a petrecut o minune care a transformat un izvor ascuns în pădure într-un loc al speranței și al credinței, iar în jurul lui a fost ridicată mănăstirea care astăzi primește mii de pelerini. De-a lungul timpului, aceasta s-a transformat într-un important loc de pelerinaj, unde credincioși de toate vârstele și din toate colțurile țării vin să se roage, mai ales de praznicul Sfântului Ilie și de Izvorul Tămăduirii.
În credința populară, Sfântul Ilie este stăpânul tunetelor și al fulgerelor, iar bătrânii satelor spun că în ziua praznicului nu se lucrează, pentru a fi ferite gospodăriile de grindină, furtuni și trăsnete.
De sfântul Ilie, în numeroase localități din Banatul Montan aflate sub ocrotirea spirituală a Episcopiei Caransebeșului încep tradiționalele rugi, deoarece multe dintre biserici își sărbătoresc hramul în ziua Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul.
