Belgradul prigonește românii din Serbia, Bucurestiul ia atitudine

România critică aplicarea unor standarde diferite pentru românii din Valea Timocului şi cei din Voivodina şi remarcă lipsa implementării unor măsuri privind accesul la educaţie, serviciu religios, mass-media în limba română pentru românii din Timoc.

România a fost reprezentată la „Forumul Românilor din Serbia”, care s-a desfăşurat în 19 octombrie la Vârşeţ, Serbia, de către Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice, în calitate de co-preşedinte din partea României al Comisiei Mixte Interguvernamentale România – Republica Serbia privind minorităţile naţionale.

Conform unui comunicat al MAE, Bogdan Aurescu a apreciat că, până în prezent, nu s-au înregistrat progrese notabile în ceea ce priveşte implementarea recomandărilor protocolului în ce priveşte minoritatea română din Serbia, mai ales componenta sa din Valea Timocului, şi a oferit exemple concrete în acest sens. „Vom continua fără odihnă demersurile noastre pentru a nu mai exista standarde diferite între românii din Valea Timocului şi cei din Voivodina. Trebuie ca şi românii din Timoc să aibă dreptul nestingherit să studieze în limba română, să aibă posibilitatea de asista la serviciu religios în limba română şi să aibă acces larg la ştiri şi emisiuni în limba română”, a arătat secretarul de stat Bogdan Aurescu.

Oficialul român s-a referit şi la crearea artificială a unei aşa-numite identităţi „vlahe”. „Vreau să fiu foarte clar. România respectă pe deplin dreptul de auto-identificare al persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale. Acest drept presupune ca autorităţile statului să nu facă nimic de natură să influenţeze un individ să se declare ca aparţinând unei minorităţi anume. Dar în acelaşi timp, în mod egal, înseamnă şi că există obligaţia autorităţilor de stat să nu împiedice o persoană să se declare ca aparţinând unei anumite identităţi minoritare, dacă el sau ea o doreşte”, a afirmat diplomatul român.

În acelaşi timp, secretarul de stat Bogdan Aurescu a evidenţiat că, în Raportul de Progres publicat recent cu privire la Serbia, Comisia Europeană remarcă, printre altele, necesitatea implementării unitare, pe întregul teritoriu al Serbiei, a prevederilor legislative privind respectarea şi asigurarea accesului la educaţie, serviciu religios, mass-media pentru minorităţi. Conform Raportului de Progres, până la sfârşitul anului 2015 Serbia trebuie să adopte un Plan de acţiune special privind Protecţia Minorităţilor naţionale pe întregul teritoriu al Serbiei, inclusiv în domeniile educaţiei, utilizării limbii materne, accesul la media şi la serviciu religios în limba maternă, precum şi reprezentarea în administraţia publică.

De asemenea, oficialul român a arătat că România urmăreşte cu toata atenţia ca românii din Serbia să poată exercita neîngrădit drepturile lor politice de a alege şi a fi ales, fără interferenţe politice nedorite, astfel cum s-a discutat şi în cadrul întâlnirilor bilaterale recente de nivel.

Protocolul celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte privind protecţia minorităţilor naţionale semnat la Bruxelles, la 1 martie 2012, reprezintă primul Protocol al Comisiei Mixte româno-sârbe pe problemele minorităţilor care tratează pe fond problematica minorităţii române din Serbia, respectiv a minorităţii sârbe din România.
Protocolul conţine angajamente concrete în vederea protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, vizând, în acelaşi timp, pe toţi etnicii români din Serbia, fie că trăiesc în Voivodina sau în Timoc.

Preluare Transmedia

Comentarii

comentarii