Info CS
Sărbătoare mare, duminică, 23 august, în comunitatea baptistă de pe Valea Almăjului. La Prilipeț au fost marcați 100 de ani de la înființarea Casei Dorca, singurul orfelinat din această zonă, o instituție care, de-a lungul unui secol, a însemnat grijă, educație, credință și o nouă șansă pentru sute de copii.
Povestea Casei Dorca începe în anul 1926, când a încetat din viață Ion Daba din Șopotul Vechi, considerat primul baptist din sat. În urma sa au rămas cinci copii minori.
Impresionați de situația copiilor, Ion Șuveț din Prilipeț, Dănilă Goga din Bozovici, Pavel Ciortuz din Rudăria, Eftimie Românu din Lăpușnicu Mare și Traia Voin din Șopotul Vechi au hotărât să găsească o soluție pentru acești orfani. Au decis ca micuții să fie adunați într-o singură casă, unde să fie îngrijiți și crescuți.
Copiii au ajuns la Prilipeț, într-o casă pusă la dispoziție de Vasile Pipera, locuință în care la acea vreme nu mai locuia nimeni. Aici, micuții au fost îngrijiți cu multă dragoste de Maria Șuveț și Ion Șuveț.
În anul 1927, la Prilipeț au fost aduși și copii din alte zone ale țării. Numărul lor a crescut, iar spațiul existent nu mai era suficient. Era nevoie de o casă mai mare.
Un rol important în dezvoltarea orfelinatului l-a avut Miron Novăcescu, diacon al Bisericii Baptiste din Prilipeț, care a donat o parte din casa sa, evaluată la 40.000 de lei, precum și alte bunuri. Pe terenul donat avea să fie construit noul orfelinat.
Casa Dorca a funcționat până în anul 1944, când orfelinatul a fost închis. La 4 martie 1945, copiii au fost mutați într-un orfelinat din Timișoara.
Clădirea din Prilipeț a primit ulterior alte destinații. În locul orfelinatului au funcționat, de-a lungul timpului, un azil, o grădiniță și apoi un dispensar veterinar.
După Revoluție, povestea Casei Dorca avea însă să continue. În anul 1996, orfelinatul a fost redeschis cu sprijinul bisericilor baptiste din Valea Almăjului și nu numai.
De atunci și până în prezent, aproximativ 140 de copii au fost îngrijiți, educați și formați aici. Fiecare dintre ei are propria poveste, propriile amintiri și propriul drum în viață.
O parte dintre aceste povești au fost auzite duminică, la aniversarea celor 100 de ani de la înființarea Casei Dorca. A fost o zi în care trecutul și prezentul s-au întâlnit, iar cei care au contribuit de-a lungul timpului la existența acestei case au fost omagiați.
La eveniment au participat reprezentanți ai bisericilor baptiste din întreaga Vale a Almăjului, alături de pastorii acestora, primarul comunei Bozovici și alte oficialități ale cultului baptist.
100 de ani înseamnă mai mult decât o cifră. Înseamnă o sută de ani de istorie, de oameni care au întins o mână de ajutor, de copii care au găsit aici o casă și de generații care au dus mai departe o poveste începută în 1926 la Prilipeț.
Casa Dorca rămâne astfel o parte importantă din istoria comunității baptiste de pe Valea Almăjului și un loc care, timp de un secol, a pus în centrul său copilul și nevoia lui de a avea o familie, o educație și un viitor.
Un reportaj de Adi Neagu
