Ce facem cu obiectele defecte – le reparam sau luam altele noi VIDEO
In vest, sunt țări în care guvernele dau bani de la stat persoanelor fizice – cetățenilor – pentru a duce la reparat electrocanicele. Spre exemplu, austriecii primesc 200 euro de la stat ca să repare echipamentele electrice şi electronice. Oare când se va va întâmpla la fel în România? Din păcate, din cauza politicilor proaste, decât să repari un aspirator, mai bine cumperi altul deoarece…nu prea mai are cine să le repare.
Înainte de 1989 existau acele cooperative meșteșugărești care făceau ,,de toate” de la țesături și lumânări și până la mica industrie locală unde se producea mica industrie locală și mai ales, prestau servicii. Acum, acești mici meseriași sau chiar ateliere mai mari, au dispărut.
La Reșița, primele ateliere care au reapărut au fost cele de reparații telefoane mobile. Atelierele de reparații TV au dispărut aproape în întregime și în tot județul mai există vreo 3 ateliere de reparații de aparate electrocasnice sau de reaparații frigidere și mașini de spălat.
In cazul in care statul nu va lua nici o masura prin care sa incurajeze înființarea de ateliere noi sau – reapariția acestor ateliere si cooperative, pentru un simplu întrerupator sau conector defect, trebuie sa aruncam la gunoi aparatul si sa cumpărăm unul nou.
Guvernul austriac încurajează reparația echipamentelor electrice și electronice și oferă până la 200 de euro fiecărei persoane pentru a trimite în service dispozitivele care nu mai funcționează cu scopul de a reduce astfel cererea de produse noi. Sunt vizate electrocasnicele mari, precum mașini de spălat sau frigidere, dar și electronice de mici dimensiuni, cum ar fi telefonul mobil, tableta sau laptopul.
Măsură luată și implementată de guvernul austriac este în directă concordanță cu noile dispoziții ale Comisiei Europene, care încurajează astfel trecerea de la o economie de consum la o economie circulară.
Până acum cinci ani nu se vorbea foarte mult despre reparația produselor electrice și electronice, iar această practică trebuie să devină acum o obșnuință pentru că acest cadru legal al UE a fost transpus în legislația română de anul trecut. Problema care se pune este că piesele aftermarket sunt foarte scumpe. O baterie de telefon nouă este de câteva ori mai scumpă cumpărată separat decât integrată în procesul de fabricație al unui telefon nou. Mai mult, timpul de reparație este îndelungat, costurile de manoperă sunt mari, iar toți acești factori cumulați nu încurajează această practică. În acest context, modelul austriac este binevenit.
Reprezentantul Asociației RESPO DEEE explică de ce acest model ar fi benefic și pentru România, în condițiile în care oamenii și-au dezvoltat obiceiul de a nu mai repara un obiect stricat, ci de a cumpăra produse noi. Acest comportament duce la creșterea cantității de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE).
Există numeroase avantaje pe care reparația echipamentelor electronice și electrocasnice le-ar avea, pe termen lung. În primul rând, echipamentele au o durată de viață mai lungă. Dacă un număr din ce în ce mai mare de consumatori ar repara produsul care s-a stricat, în loc să îl arunce, cantitatea de DEEE-uri generate ar fi mai mică.