Ce știați sau ce nu știați despre Ziua Păcălelilor
Ziua de 1 Aprilie este cunoscută ca Ziua Păcălelilor, este o zi în care se fac diferite farse sau păcăleli, ziua în care toată lumea păcăleşte pe toată lumea. Farsele sunt de la cele mai banale şi puerile ca „ţi s-a rupt haina”, până la cele în care eşti anunţat că autorităţile ţi-au ridicat maşina din parcare, şi sunt răspândite în cele mai multe ţări europene, încă din secolul XVI. Răutăcioase sau din prietenie, toate păcălelile au ca elemente comune dominarea mentală a celui păcălit şi „gâdilarea” orgoliului celui care a reuşit să păcălească.
În România, farsele de 1 Aprilie au început să fie practicate în secolul al IX-lea.
Istoria Zilei Păcălelilor
Nu se ştie cu exactitate când şi unde s-a stabilit ca ziua de 1 Aprilie să devină ziua păcălelilor, dar se presupune că această zi ar fi avut legătură cu ziua înlocuirii calendarului Iulian cu cel Gregorian, în
anul 1582. Introducerea noului calendar a avut loc pe 1 ianuarie, iar cum în vechiul calendar Anul Nou era sărbătorit la 1 aprilie, înlocuirea calendarului a iscat confuzii. Unii oameni au continuat să sărbătorească Anul Nou pe 1 aprilie şi nu pe 1 ianuarie, cum trebuia după noul calendar. Astfel că cei care s-au adaptat schimbărilor au început să-i desconsidere pe cei care nu au reuşit acest lucru şi le făceau acestora tot felul de farse, trimiţându-le invitaţii la petreceri care nu aveau loc şi tot felul de alte păcăleli.
Scoţienii au adoptat noul calendar abia în 1660, germanii, danezii şi norvegienii, în 1700, iar englezii în 1752. Astfel că acest obicei s-a răspândit în întreaga Europă şi a emigrat apoi peste Ocean şi pe tot Globul.
Englezii au început sa sărbătoreasca April Fools Day (Ziua păcălelilor) abia prin secolul al XVIII-lea, după ce au importat-o de la germani cu un veac mai devreme.
În unele ţări din sudul Statelor Unite se sărbătoreşte Săptămâna Farselor, care începe cu şapte zile înainte de ziua propriu-zisă a păcălelilor.
Superstiţii de 1 Aprilie
Se spune că este bine ca farsele să fie făcute înainte de ora prânzului, pentru că altfel cel care vrea să facă farsa va avea ghinion tot anul.
Cei care nu tolerează păcălelile şi se supără că au fost păcăliţi, vor avea, de asemenea, ghinion.
Căsătoriile realizate pe 1 aprilie nu sunt de viitor, sau bărbatul va fi sub papucul nevestei până la sfârşitul vieţii.
Copii născuţi în această dată vor avea noroc în viaţă dar vor avea de pierdut la jocurile de noroc.
Evoluţia farselor
Dacă la început păcălelile erau adresate unei singure persoane, din secolul al XX-lea, instituţiile media au început să joace farse maselor mari de oameni, oferind publicului ştiri şi reportaje false. Chiar şi reţelele de socializare au încercat să îşi păcălească utilizatorii, anunţând introducerea unor noi servicii neverosimile, în timp ce unele site-uri au anunţat că îşi vor închide operaţiunile
Un grup de istorici contemporani a realizat un top al celor mai reuşite farse de 1 aprilie ale tuturor timpurilor. Primul loc a fost ocupat de o farsă jucată de primăria oraşului Koln din Germania, în anul 1993, celor care practicau jogging în parcul din centrul oraşului. Gardienii i-au oprit pe alergători, spunându-le că tocmai a fost votată o lege şi dacă nu i se conformează, vor fi amendaţi. Gardienii spuneau că legea impune încadrarea alergătorului în limita de 6 km/h, pe motiv că o altă viteză ar fi deranjat veveriţele din parc, aflate în perioada împerecherii. Mai sunt cunoscute farsele legate de asasinarea lui Bill Gates sau prăbuşirea Turnului din Pissa. Sau cele autohtone în care i se spune soţului că soţia a născut, sau prietenului că a obţinut un loc de muncă într-o firmă care de fapt nu există.
Autentice sau nu, farsele fac deliciul tuturor celor care reuşesc să păcălească în această zi de început de Aprilie.
Ziua Păcălelilor are origini îndelung disputate, istoricii considerând că obiceiul farselor este o împletire de obiceiuri populare locale specifice fiecărei ţări cu legende străvechi şi cu ceremonialuri de întâmpinare a Anului Nou şi ulterior a primăverii. 1 Aprilie – Ziua păcălelilor este o zi în care se fac diferite farse sau păcăleli. Trimiterea la o întâlnire inutilă a prietenilor sau alte farse similare sunt cunoscute, în cele mai multe țări europene, încă din secolul XVI.
Cele mai celebre păcăleli făcute de-a lungul timpului
În 1993, primăria oraşului Koln (Germania) le-a făcut o farsă celor care practicau jogging în parcul din centru. Gardienii i-au oprit pe alergători, spunându-le că tocmai a fost votată o lege, cărora dacă nu i se conformează, vor fi amendaţi. Gardienii spuneau că legea impune încadrarea alergătorului în limita de 6 km/h, nici mai mult, dar nici mai puţin. Motivul? O altă viteză ar fi deranjat veveriţele din parc, aflate în perioada împerecherii.
La 1 aprilie 1983, agenţia de stiri Associated Press anunţa că profesorul de istorie Joseph Boskin de la Universitatea din Boston a reuşit să stabilească originea “Zilei bufonului”. El afirma că bufonul Kugel de la curtea Împăratului Constantin s-a lăudat că ar putea conduce Imperiul Roman la fel de bine ca şi stăpânul său. Acestuia i-a plăcut ideea şi i-a permis măscăriciului să se aşeze la cârma ţării o zi pe an, de 1 aprilie. Bufonul a decretat ca în acea zi să fie acceptate doar lucrurile absurde, dând astfel naştere tradiţiei păcălelilor. Difuzată de o agenţie de presă serioasă, ştirea a fost preluată de toată presa americană. Reporterul care-l intervievase pe profesorul Boskin a aflat, odată cu toţi cititorii, că a fost păcălit, după ce Universitatea din Boston a dat un comunicat de presă prin care îşi cerea scuze pentru glumă.
În anul 1950, o televiziune olandeză a anunţat că Turnul din Pisa s-a prăbuşit.
*1957 La BBC, în timpul emisiunii Panorama apare o ştire de trei minute în care se spune că într-o localitate din Elveţia au început să crească spagete în copac. Ştirea a fost atât de credibilă încât unii au cerut detalii legate de plantaţie şi de unde ar putea cumpăra puieţi.
*1980 BBC a anunţat că legendarul ceas mecanic londonez Big Ben va fi înlocuit cu unul electronic. Informaţia a revoltat opinia publică britanică, o mulţime de cetăţeni exprimându-şi protestul în legătură cu această decizie. O parte dintre oameni au întrebat de unde se pot cumpăra bucăţi din vechiul Big Ben.
*1995 Ziarul “Irish Times” anunţa că Disneyland negociează cu guvernul rus privind achiziţionare trupului lui Lenin în vederea expunerii lui, cu tot cu mausoleu, în parcul de distracţii din Paris.
*1998 Revista “New Mexicans for Science and Reason” spunea într-un articol că autorităţile statului american Alabama intenţionează să schimbe valoarea numărului Pi din 3,14, pe care o considera “necreştină”, în 3,0, “valoare conformă cu Biblia”. Autorităţile din Alabama au început să fie bombardate cu scrisori şi telefoane de protest din toată lumea.
Şi vedetele au fost motiv de păcăleli. Site-ul muzical Wall of Sound publica în 1999 un articol conform căruia cântăreaţa Britney Spears are, de fapt, 28 de ani în loc de 17. Dezvăluirea venea după ce diva pozase provocator pentru coperta revistei Rolling Stone. Pentru a fi credibil, articolul era foarte “documentat”. Spre exemplu era dezvăluit adevăratul nume al lui Spears era Belinda Sue Spearson, născută în West Baton Rouge la 7 august 1970, absolventă a liceului Robert E. Lee. Foştii colegi de clasă erau citaţi în articol pentru a confirma vârsta cântăreţei. Consecinţa? Sute de oameni au sunat la casa de discuri a lui Britney, pentru a se lămuri dacă povestea e reală sau nu.