De vineri, intram in Postul Craciunului si ne preagatim de marea sarbatoare

Azi, joi 13 noiembrie, a fost lăsata secului pentru Postul Craciunului care este primul post din anul bisericesc si ultimul din anul civil. Prin post, ne pregatim – în primul rând – spiritual și abia mai apoi trupește pentru marea sărbătoare. Postul Cră-ciunului, spre deosebire de cel al Sfintelor Paști, este cu totul un post al bucuriei.

Din randuielile bisericesti aflam ca se lasa sec in seara zilei de 14 noiembrie, insa, cand aceasta data cade miercurea sau vinerea, se lasa sec cu o zi mai inainte. Acest post se incheie pe 24 decembrie. Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, cand acesta astepta sa primeasca cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatra ale Tablelor Legii. Astfel, crestinii postind 40 de zile, se invrednicesc sa primeasca pe Cuvantul lui Dumnezeu intrupat si nascut din Fecioara Maria.

Dezlegari in Postul Craciunului

Dupa randuiala din pravile, in timpul Postului Craciunului, miercurea si vinerea nu mancam cu untdelemn si nu bem vin. In aceste doua zile postim pana la ora 3-4 p.m., cand manacam hrana uscata sau legume fierte. Daca se intampla sa cada miercuri si vineri un sfant care sa aiba Doxologie mare, dezlegam numai la untdelemn si la vin si mancam o singura data in zi. Daca s-ar intampla miercuri sau vineri sa cada un sfant care are Priveghere, dezlegam la untdelemn, la vin si la peste. Si daca se va intampla pomenirea sfantului al caruia este hramul Bisericii, miercuri sau vineri, de asemeni mancam peste.

Marti si joi nu mancam peste, ci numai untdelemn si vin. Daca se intampla sa cada un sfant marti sau joi, care sa aiba Doxologie mare, atunci mancam peste.

In Postul Craciunului avem dezlegare la peste sambata si duminica

O regulă deosebită de postire are ziua de 24 decembrie, adică ajunul Crăciunului, când se ajunează până la orele 15-16, după care, în multe părţi din ţară, se obişnuieşte să se consume grâu fiert amestecat cu diferite ingrediente: nucă, fructe şi miere. În ajunul Crăciunului se obişnuieşte să se facă pomană cu grâu fiert îndulcit, ducându-se din el pe la casele rudelor şi ale săracilor, alături de foiţe subţiri din cocă de pâine, coapte, în care se înfăşoară miez de nucă amestecat cu zahăr sau miere. Acestea se numesc în popor ,,scutecele Mântuitorului”. Ajunarea din această zi ne aminteşte şi de postul ţinut de cei care a doua zi, de Crăciun, primeau botezul şi prima împărtăşanie. În ziua de Crăciun se mănâncă de dulce în orice zi a săptămânii ar cădea acesta.

Copiii până la şapte ani sunt scutiţi de acest post. Pentru cei între 7 şi 12 ani, ca şi pentru maturii bolnavi, postul este obligatoriu doar în prima şi ultima săptămână. În restul postului, aceştia pot consuma peşte, icre, ouă, lapte, brânză.

În Postul Crăciunului, ca şi în celelalte posturi de durată, nu se îngăduie oficierea Tainei Căsătoriei decât în cazuri de excepţie, cu dispensa ierarhului. În aceste cazuri, masa ar trebui făcută în casă, cu mâncare şi băutură adecvată şi fără petrecere zgomotoasă. De dorit ar fi ca aceste nunţi să nu aibă loc.

 

Biserica a randuit ca in fiecare sambata si duminica cuprinse intre 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului in Biserica) si 20 decembrie (pomenirea Sfantului Ignatie Teoforul), sa avem dezlegare la peste.

Conform datinii străbune, începând cu data de 21 noiembrie, colindătorii umblă pe la casele creștinilor și vestesc Nașterea Domnului.

Comentarii

comentarii