“Din nou împreună” – din ce în ce mai multe înțelesuri deslușite de copiii alături de ,,Profu” VIDEO
“Nimic nu face ca Pământul să fie atât de spațios decât faptul de a avea prieteni la distanță, ei trasează latitudinile și longitudinile.” – Henry David Thoreau.
Din nou împreună. Aceste trei cuvinte se regăsesc din ce în ce mai des pe buzele elevilor Colegiului Național „Traian Lalescu”, întrucât capătă, pe zi ce trece și cu fiecare proiect ce se încheie, diverse semnificații. Într-o lume în care totul se schimbă și nimic nu este static, noi avem puterea de a determina realitatea. Iar această realitate se poate contura în diferite forme și stiluri, acest lucru fiind, totodată, factorul care o face să fie atât de specială. Frumusețea acestei lumi o reprezintă tocmai ideea că fiecare din noi reprezintă o părticică din realitate, asemenea unei molecule dintr-o substanță. Oamenii sunt, în esență, alcătuiți din același material și după același principiu, dar fiecare este unic în felul său, contribuind astfel, printr-o metodă proprie și o viziune originală, la imaginea de ansamblu a acestei povești nesfârșite numite viață. Viața este un carusel de emoții și trăiri, o acumulare de experiențe și amintiri, un roman de acțiune la care fiecare își aduce contribuția în măsura în care este capabil. Împreună reușim să conturăm această poveste interminabilă, deoarece ea este filtrată prin intermediul a nenumărate viziuni, doar pentru a căpăta cea mai frumoasă și mai la îndemână formă. Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că „pe adevăratul prieten nici locul, nici timpul nu-l pot împiedica să iubească şi să fie iubit.”. Ce poate fi mai frumos pe lume decât să trăiești înconjurat de prieteni pe care îi simți aproape de tine chiar și atunci când ei se află la mii de kilometri distanță?
Răspunsul la această întrebare îl găsim chiar în inimile a câtorva zeci de elevi ai Colegiului Național „Traian Lalescu” care, împreună cu domnul părinte profesor Nicolae Chiosa, și cu sprijinul Primăriei Reșița, au participat la o întâlnire internațională în cadrul proiectului „Da EurHope a EurHome”. Acest proiect a început în urmă cu 14 ani, prin intermediul lui Profu`, așa cum este cunoscut domnul Chiosa în rândul elevilor, și al unor elevi dornici să cunoască mai mult din cultura și tradiția europeană, evoluând, în fiecare an, spre a deveni o experiență de neuitat și o piatră de temelie în dezvoltarea multor tineri. Proiectul a fost acela care poate și-a lăsat cea mai profundă amprentă asupra copiilor din școală, având o influență pozitivă asupra fiecărui elev care a avut șansa să participe măcar într-o ediție a acestuia. Prin intermediul lui, și al lui Profu`, mii de tineri au avut ocazia să descopere oameni noi, descoperindu-se, totodată, pe ei înșiși, să lege noi prietenii, consolidându-le, în același timp, și pe cele vechi, să cunoască istorii și tradiții noi, cunoscându-le, concomitent, și pe cele ale propriului popor.
Perioada 22-25 septembrie a fost, pentru tinerii care au participat la această întâlnire internațională, un nou prilej de a descoperi, părticică cu părticică, centimetru cu centimetru, lumea ce ne înconjoară. Dacă în vară aceștia au avut ocazia să participe în tabăra ecumenică de la Loreto, urmată de câteva zile de neuitat la Belvedere, Pesaro, avându-i drept gazde pe prietenii lor din Italia, acum a venit și rândul elevilor români să își arate spiritul ospitalier. Cele patru zile au reprezentat continuarea poveștii începute acum două luni, poveste pe care tinerii își doresc să o poată scrie la nesfârșit. Ajunși pe meleaguri românești, la Timișoara, cei din Italia au profitat de ocazie și au vizitat Episcopia, unde au fost primiți de Excelența Sa, Iozef Pal, episcopul tinerilor catolici din Banat, după care au vizitat Catedrala Mitropolitană. Mini-tabăra din România a debutat cu o primire călduroasă din partea copiilor de aici, seara de joi, 22 septembrie, având dublă semnificație: sosirea celor din Italia și celebrarea aniversării lui Profu`. Românii i-au așteptat pe prietenii lor cu zâmbetul pe buze și cu sufletul încărcat de emoția unei revederi atât de mult așteptate, iar momentul întâlnirii a fost unul cu adevărat special, întrucât din Italia au sosit atât tineri care au participat în tabăra de la Loreto, cât și tineri noi, pe care elevii noștri abia așteptau să îi cunoască.
A doua zi a debutat cu o rugăciune la Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Govândari, urmată de o vizită la „Traian Lalescu”, unde cei 30 de tineri italieni au petrecut aproximativ o oră și jumătate, timp în care au avut parte chiar și de un meci de fotbal împreună cu elevii români. După școală, copiii s-au bucurat de o vizită la Primăria Reșița, unde au asistat la cea mai călduroasă primire din partea doamnei viceprimar Mădălina Chiosa, care i-a întâmpinat cu brațele deschise. De la Primărie s-au întors la școală pentru Rugăciunea Luminii, un moment special care s-a desfășurat într-un loc de suflet, și anume capela liceului. Seara a fost una cu adevărat minunată, pentru că tinerii din Italia au avut parte de o cină autentică, acasă la prietenii lor români, alături de cele mai primitoare familii.
Ziua de sâmbătă a reprezentat o schimbare de direcție, întrucât toți participanții la proiect au ajuns pe malul lacului Secu, fiind întâmpinați cu bucurie de cei de la Pensiunea Brândușa, unde s-a desfășurat continuarea celor patru zile ale proiectului. După o vizită și o nelipsită rugăciune la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Reșița, elevii au luat calea drumului șerpuit de munte, îndreptându-se către oaza de liniște a orașului, un loc de suflet pe care localnicii îl numesc „La Șură”. Un moment de taină l-a reprezentat Sfânta Liturghie de sâmbătă seara, desfășurată într-un cadru de poveste, pe malul lacului, în inima naturii. Și pentru că deja a devenit o tradiție ca proiectele lui Profu` să se încheie într-o atmosferă solemnă, nu se putea ca seara să se termine fără un emblematic foc de tabără, un moment mult prea emoționant pentru a putea fi descris în cuvinte. În acest timp, fiecare a avut șansa să mediteze asupra celor patru zile trăite împreună, asupra prieteniilor minunate ce s-au legat, asupra unui viitor care arată cum nu se poate mai frumos.
Am așteptat venirea italienilor de când am plecat de la Loreto. Când au ajuns la noi am simțit o bucurie în suflet pe care nu am mai simțit-o de mult. Pentru mine proiectul acesta înseamnă mult și mă ajută să mă dezvolt atât social, cât și emoțional. De fiecare dată când cei din Italia pleacă, aștept cu nerăbdare momentul revederii cu ei. Această experiență este una unică, pe care sunt recunoscătoare că am trăit-o! – Irina Oșan, clasa a XI-a
Venirea italienilor la noi acasă ne-a umplut de fericire atât pe noi, cât și pe ei. M-a bucurat foarte mult fericirea de pe fețele lor când au ajuns în prima seară la noi în oraș. În ciuda faptului că au stat la noi mult mai puțin în comparație cu șederea noastră la ei, m-am simțit de parcă nu am fost vreodată despărțiți unii de ceilalți. Magia acestei întâlniri a fost observată la focul de tabără, unde am arătat tuturor ce înseamnă cu adevărat o familie. Aștept cu nerăbdare următoarea întâlnire a noastră cu ei! – Natalia Urecheatu, absolventă
Don Giorgio a pus problema “Dacă iubești, nu aștepta să primești înapoi, iubește pentru că asta vrei, nu ca să ți se ofere ceva”. O problemă, o provocare ce poate ni se arată în prea multe scenarii, sub prea multe forme. Un exemplu clar este acest proiect. Cumva, prin intermediul acestor legături învățăm să iubim în întreg sensul cuvântului. Oferim, fără să așteptăm la schimb ceva. Formăm prietenii, fără necesarul de “întâlniri zilnice,săptămânale”. Italienii reprezintă o familie extinsă pentru noi. Reprezintă o imagine clară a proiectului în ceea ce înseamnă unitate, acceptare și străduință. Povestea din Loreto s-a continuat în weekendul acesta într-o manieră deosebit de familiară. Este dificil să pui în cuvinte ceea ce se întâmplă, substratul relației noastre bazându-se pe respect, susținere, răbdare și nu numai. Acest proiect trebuie trăit, primit și dăruit. – Daria Bejenariu, clasa a XI-a
Din postura de organizator, pot spune cu cea mai mare bucurie că ultimele zile au fost unele dintre cele mai încărcate, dar și cele mai frumoase din ultima perioadă. Am avut ocazia să trăim sentimente diverse, de la extazul revederii până la nostalgia momentului în care a trebuit să ne luăm din nou rămas bun, de la bucuria de a fi împreună, în mijlocul naturii, până la speranța că zilele vor trece cât se poate de rapid până când ne vedem din nou. Am avut șansa să fim parte dintr-un colectiv extraordinar, care emana căldură și împărțea, la fiecare pas, bucuria de a trăi înconjurat de oameni dragi, asemeni unei familii.
Bineînțeles, nimic din această experiență nu ar fi fost posibil fără sprijinul Primăriei Reșița, Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin, conducerii Colegiului Național „Traian Lalescu”, reprezentată de domnul director Adrian Doxan, și asociației de părinți a liceului, prin doamna Manuela Ciobanu, cărora dorim să le mulțumim din suflet pe această cale, pentru tot ajutorul oferit. Generozitatea și deschiderea pe care ne-au arătat-o toți cei care au contribuit la buna desfășurare a proiectului nostru, ne-au oferit speranța că viitorul se poate contura în cea mai frumoasă manieră posibilă și încrederea că nimic pe lume nu este imposibil atât timp cât există dorința de a trăi în pace și armonie cu cei din jurul nostru!
Din suflet, Patricia Florea
