Experţi internaţionali, despre Justiţia română: Voinţa de a lupta împotriva corupţiei a scăzut, deoarece DNA a fost „defrişată”
În România există sentimentul că lupta împotriva corupţiei a scăzut în intensitate – deoarece DNA a fost „cumva defrişată”, iar în funcţiile de conducere din justiţie sunt preferate „figuri flexibile” -, dar s-a redus ameninţarea directă la adresa autonomiei sistemului judiciar venită din partea partidelor aflate la putere, se arată în raportul Bertelsmann Transformation Index pentru anul 2024 (BTI 2024) preluat de G4Media.
BTI este rezultatul colaborării a aproape 300 de experţi din ţări şi regiuni de la universităţi de top şi institute de reflecţie din întreaga lume.
În raportul BTI pe 2024 este analizat stadiul de dezvoltare al proceselor de transformare politică şi economică din ţările aflate în curs de dezvoltare sau în tranziţie din întreaga lume. România ocupă locul 15 din 137 de state analizate în raport, cu un scor de 7,61/10 (un punctaj mai mare este mai bun). „Fără reforme majore, va fi dificil pentru România să intre în Zona Euro şi în OECD”, rezumă, într-o singură propoziţie, autorii situaţia actuală din România.
Potrivit documentului, există sentimentul că voinţa de a lupta împotriva corupţiei a scăzut în România. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a fost „oarecum defrişată” (de exemplu, nu mai investighează magistraţii), iar pentru funcţiile de conducere din cadrul instanţelor superioare, al parchetelor şi al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), sunt preferate „figuri flexibile”.
BTI 2024 arată că recrutarea judecătorilor în profesie este destul de bine reglementată şi conformă cu standardele, dar „problemele încep mai târziu, când presiunea exercitată de politicieni şi de serviciile de informaţii este aplicată de la vârf prin intermediul organismelor de reglementare a profesiei”.
Articolul integral poate fi citit aici.