În 10 ani, Caraș-Severinul a pierdut aproape 50.000 de locuitori -Primul loc în țară ca și depopulare și penultimul ca populație

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021), arată o populație rezidentă a județului Caraș-Severin de 246,5 mii persoane (246.588 persoane), în scădere cu 48,9 mii locuitori (48.991 persoane) față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente trăiește în mediul urban (129.485 mii, reprezentând 52,5%). Din totalul populației rezidente persoanele de sex feminin sunt majoritare (127.118 mii, reprezentând 51,6%) față de persoanele de sex masculin (119.470 mii, reprezentând 48,4%).

Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Caraș-Severin se situează pe locul 38 în ierarhia judeţelor.

F e n o m e n u l d e î m b ă t r â n i r e a p o p u l a ț i e i r e z i d e n t e a R o m â n i e i

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul CarașSeverin crescând la 44,9 ani (față de 41,9 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mare cu 2,5 ani. În ierarhizarea județelor după vârsta medie la RPL2021, județul Caraș-Severin se plasează pe locul 39.
În cadrul Regiunii de Vest din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 43,4 ani, județul nostru poziționându-se pe locul al trei-lea.
Figura 1. Distribuția județelor din regiunea de vest după vârsta medie, rezultate provizorii RPL2021

Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine
la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul Caraș-Severin este 165,1 persoane vârstnice la 100
persoane tinere, mai mare decât media națională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere cu
43,9.

Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependență
demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 58,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane
adulte, mai mare decât raportul de dependență demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și
vârstnice la 100 persoane adulte.

S t r u c t u r a p e l o c a l i t ă ț i a p o p u l a ț i e i r e z i d e n t e a j u d e ț u l u i C a r a ș- S e v e r i n

În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub
aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se
încadrează și județul nostru.

49 NAIDĂȘ 944 1139 -195 82.9
50 SOCOL 1602 1933 -331 82.9
51 DALBOȘEȚ 1364 1650 -286 82.7
52 IABLANIȚA 1880 2281 -401 82.4
53 CORNEA 1556 1890 -334 82.3
54 ORAȘ ORAVIȚA 9346 11382 -2036 82.1
55 LUNCAVIȚA 2142 2613 -471 82.0
56 ORAȘ BOCȘA 12949 15842 -2893 81.7
57 CARAȘOVA 2529 3110 -581 81.3
58 SASCA MONTANĂ 1292 1593 -301 81.1
59 ORAȘ OȚELU ROȘU 8497 10510 -2013 80.8
60 PRIGOR 2078 2577 -499 80.6
Institutul Național de Statistică
Unitatea Județeană Caraș-Severin de Implementare a
Recensământului Populației și Locuințelor 2021
www.recensamantromania.ro T: 0255.211.756
F: 0255.211.756
email: tele@carasseverin.insse.ro
61 MUNICIPIUL REȘIȚA 58393 73282 -14889 79.7
62 EFTIMIE MURGU 1296 1628 -332 79.6
63 MARGA 900 1151 -251 78.2
64 BUCHIN 1594 2039 -445 78.2
65 CĂRBUNARI 785 1008 -223 77.9
66 COPĂCELE 865 1111 -246 77.9
67 ȘOPOTU NOU 896 1157 -261 77.4
68 GÂRNIC 975 1268 -293 76.9
69 CIUCHICI 1019 1338 -319 76.2
70 ORAȘ BĂILE HERCULANE 3787 5008 -1221 75.6
71 ORAȘ MOLDOVA NOUĂ 9278 12350 -3072 75.1
72 DOMAȘNEA 1053 1402 -349 75.1
73 BERZASCA 2132 2848 -716 74.9
74 ORAȘ ANINA 5521 7485 -1964 73.8
75 LĂPUȘNICEL 771 1081 -310 71.3
76 MEHADICA 601 870 -269 69.1
77 CIUDANOVIȚA 444 657 -213 67.6

Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului Caraș-Severin, localitățile care au câștigat
cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, sunt comuna Brebu Nou care a ajuns la o
populație de 166 persoane (cu 47 persoane mai mult decât în 2011), comuna Ezeriș cu o populație
rezidentă de 1505 persoane (cu 250 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Ciclova Română cu o
populație rezidentă de 1592 persoane (cu 42 persoane mai mult decât în 2011).
Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul
ultimului deceniu sunt comuna Ciudanovița (444 locuitori, –32,4% față de populația din 2011) și comuna
Mehadica (601 locuitori, –30,9% față de populația din 2011).
Comuna cea mai mică din județ este comuna Brebu Nou cu numai 166 locuitori (în creștere față de
RPL2011 când s-au recenzat 119 locuitori.
Cea mai mare comună din județ este comuna Zăvoi care a scăzut față de RPL2011 cu 432 persoane.
Orașul Băile Herculane este orașul cel mai mic din cadrul județului (3787 locuitori față de 5008
locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este orașul
Bocșa cu 12949 locuitori.
Municipiul Reșița, reședință a județului în care locuim, are o populație rezidentă de 58393
persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani, cu 14889 persoane.

S t r u c t u r a e t n i c ă și c o n f e s i o n a l ă a p o p u l a ț i e i r e z i d e n t e a R o m â n i e i
La RPL2021,

înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a
persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și
pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația
nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru
cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat
etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.
Figura 2. Structura populației din județul Caraș-Severin după ponderea principalelor etnii, rezultate provizorii
RPL2021
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 214,5 mii persoane (din totalul celor 246,6 mii
persoane care formează populația rezidentă a județului Caraș-Severin). S-au declarat români 195,7 mii
persoane (91,2%). Minoritățile din județul Caraș-severin se prezintă astfel: Romi (5311 persoane
reprezentând 2,5%), Croați (4567 persoane reprezentând 2,1%), Sârbi (3408 persoane reprezentând 1,6%),
Ucrainieni (1502 persoane reprezentând 0,7), Maghiari (1424 persoane reprezentând 0,7%), Germani
(1364 persoane reprezentând 0,6%) și cehi (909 persoane reprezentând 0,4% din populația rezidentă a
județului).
Români
91,25%
Romi
2,48%
Croați
2,13%
Sârbi
1,59%
Alte etnii
2,56%

Potrivit liberei declarații a celor 214,3 mii persoane care au declarat limba maternă, structura
populației din județul Caraș-Severin după limba maternă se prezintă astfel: pentru 93,0% limba română
reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei. Celelalte limbi materne
preponderente în județul Caraș-Severin se prezintă astfel: limba croată cu o pondere de 2,1%, limba sârbă
cu o pondere de 1,5%, limba romani cu o pondere de 1,4%, limba maghiară cu o pondere de 0,6%, limba
ucraineană cu o pondere de 0,5% și limba cehă cu o pondere de 0,4%.

Structura confesională a fost declarată de 213,2 mii persoane din totalul populației rezidente a
județului Caraș-Severin și arată că 83,1% dintre persoanele care și-au declarat religia sunt de religie
ortodoxă. Următoarele confesiuni religioase după ponderea din populația declarată sunt: romano-catolică
cu o pondere de 5,9%, penticostală cu o pondere de 3,9%, baptistă cu o pondere de 3,7% și OrtodoxăSârbă cu o pondere de 1,6%.

Figura 3. Structura populației județul Caraș-Severin pe principalele religii declarate, rezultate provizorii RPL2021
S t r u c t u r a p o p u l a ț i e i r e z i d e n t e p e s t ă r i c i v i l e

Din populația rezidentă a județului, 50,5% cuprinde persoane care au starea civilă legală de
căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 61,1 mii bărbați și 63,4 mii femei. Nu au fost niciodată căsătoriți 36,7%, din care
47,5 mii de bărbați și 43,1 mii de femei.
Persoanele văduve reprezintă 6,1% din totalul populației rezidente a județului, cu discrepanțe pe
sexe: 2661 persoane de sex masculin și 12324 persoane de sex feminin.
Ortodoxa
83%
Romano Catolica
6%
Baptista
4%
Penticostala
4%
Altele
3%

Figura 4. Structura populației din județul Caraș-Severin după starea civilă, rezultate provizorii RPL2021
S t r u c t u r a d u p ă n i v e l u l d e i n s t r u i r e a b s o l v i t

Din totalul populației rezidente a județului Caraș-Severin, 43,5% au nivel mediu de educație
(postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 44,0% nivel scăzut (preșcolar,
primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 12,5% nivel superior.
Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul CarașSeverin se situează pe locul 33 în ierarhia judeţelor.

Figura 5. Structura populației județului Caraș-Severin după nivelul de educație, rezultate provizorii RPL2021
Căsătoriți; 50,5%
Necăsătoriți; 36,7%
Divorțați; 6,7%
Văduvi; 6,1%
Ridicat
12%
Mediu
44%
Scazut
44%


Structura populației după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe și se prezintă astfel:

Nivel de educație
Ridicat Mediu Scăzut
TOTAL 30699 107360 108529
Masculin 14697 58533 46240
Feminin 16002 48827 62289

S t r u c t u r a p o p u l a ț i e i d u p ă s t a t u t u l a c t i v i t ă ț i i c u r e n t e

Populația activă1 a județului Caraș-Severin este de 93,1 mii persoane, fiind compusă din 87,5 mii
persoane ocupate și din 5,6 mii șomeri.
Populația inactivă cuprinde 153,4 mii persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social
reprezentă 42,9%, iar elevii și studenții 26,3%.
Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă a județului, judeţul
Caraș-Severin se situează pe locul 33 în ierarhia judeţelor.
Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă a județului, judeţul
Caraș-Severin se situează pe locul 29 în ierarhia judeţelor.
*

• *
  Anexa 2 cuprinde tabele cu principalii indicatori diseminați cu caracter provizoriu. Ultimul tabel
  prezintă populația rezidentă la nivel de municipiu, oraș, comună din județ.
  Față de datele provizorii difuzate la finalul anului 2022, unele rezultate din prezentul comunicat de
  presă au suferit modificări.
  Datele complete și finale vor fi făcute publice, etapizat, în perioada mai-decembrie 2023.

1
La RPL2021 metodologia de determinare a populației ocupate și a celei aflate în șomaj a fost revizuită pentru a răspunde cerințelor Biroului
Internațional al Muncii trasate prin Rezoluţia privind statistica muncii, a ocupării şi a subutilizării forţei de muncă – adoptată de cea de a 19-a
Conferinţă Internaţională a Statisticienilor Muncii (ICLS) – Octombrie 2013(http://www.ilo.ch/wcmsp5/groups/public/–dgreports/–
stat/documents/normativeinstrument/wcms_230304.pdf). Cea mai importantă modificare vizează excluderea din sfera ocupării a persoanelor care
produc bunuri agricole destinate exclusiv sau majoritar auto-consumului care generează un impact sesizabil în special în sensul reducerii numărului
populației ocupate și a celei active (precum și a ratelor de ocupare și activitate).
Din acest motiv rezultatele din RPL2021 nu sunt comparabile cu cele publicate la recensămintele anterioare.
Institutul Național de Statistică

RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format
digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfășurat cu asigurarea confidențialității și protecției depline
a informațiilor.

Institutul Național de Statistică împreună cu structurile sale teritoriale mulțumesc populației
României care a participat în număr foarte mare la procesul de recenzare. Această acțiune s-a desfășurat în
condiții optime cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) care a oferit suportul tehnic și
operațional. Recensământul s-a bucurat și de sprijinul activ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) precum
și de cel al primăriilor.

Pentru informații detaliate privind RPL2021, vă rugăm să consultați www.recensamantromania.ro
Institutul Național de Statistică

ANEXA 1
Precizări metodologice
RPL2021 s-a realizat în conformitate cu recomandările Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda
2020 a recensămintelor populației și locuințelor2
și ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului
European și al Consiliului privind recensământul populației și locuințelor3
. Prin regulamentele europene de
implementare4
, pentru runda 2021, a Regulamentului nr. 763/2008 s-au actualizat aspecte precum: anul de
referință al recensământului, programul datelor și metadatelor statistice, specificațiile subiectelor,
dezagregările subiectelor, formatul tehnic al transmiterii datelor, modalitățile de realizare și structura
raportului de calitate.

Conform acestor recomandări, populația rezidentă a României include:

• persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu reședința obișnuită5
în România;
• persoanele cu cetățenie română care sunt membri ai personalului misiunilor diplomatice și oficiilor
consulare ale României în străinătate, membrii forțelor armate naționale staționate în restul lumii,
personalul național al bazelor științifice naționale stabilite în afara teritoriului geografic al țării,
persoanele de cetățenie română care sunt membri ai echipajelor navelor de pescuit, altor nave,
aeronave și platforme plutitoare operând parțial sau în întregime în afara teritoriului economic.
Conform definiției internaționale, nu s-au cuprins în populația rezidentă a țării:
• persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu domiciliul în România plecate în
străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni sau cu intenția de a rămâne în străinătate o perioadă
de cel puțin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane
plecate pe perioadă îndelungată);
• persoanele de cetățenie străină sau fără cetățenie venite în România pentru o perioadă mai mică de 12
luni (persoane temporar prezente).
Nu au făcut obiectul recensământului și nu au fost înregistrate la recensământ următoarele categorii de
populație: persoanele care nu dețin cetățenie română din cadrul reprezentanțelor diplomatice, consulare
și comerciale sau al reprezentanțelor organizațiilor internaționale și nici membrii familiilor lor, personalul
forțelor armate străine, personalul flotei comerciale navale și aeriene – cetățeni străini, care la momentul
de referință al recensământului se află temporar pe teritoriul țării.

2 https://www.unece.org/fileadmin/DAM/stats/publications/2015/ECECES41_EN.pdf
3 http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2019/02/REGULAMENTUL-763_2008.pdf
4 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/543 al Comisiei din 22 martie 2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE)
nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și al locuințelor, în ceea ce privește specificațiile
tehnice ale tematicilor și ale defalcărilor lor;
Regulamentul (UE) 2017/712 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de stabilire a anului de referință și a programului de date statistice și de metadate
privind recensământul populației și al locuințelor prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului;
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/881 al Comisiei din 23 mai 2017 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al
Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și al locuințelor în ceea ce privește modalitățile și structura
rapoartelor de calitate precum și formatul tehnic pentru transmiterea datelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr.1151/2010;
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1799 al Comisiei din 21 noiembrie 2018 privind stabilirea unei acțiuni statistice directe
temporare pentru diseminarea tematicilor selectate ale recensământului populației și al locuințelor din 2021, geocodate la nivel de griduri
de 1 km2

5 Definită în conformitate cu prevederile din art. 2 lit. d) din Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 9 iulie 2008 privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor.

Au făcut obiectul recensământului, dar nu au putut fi înregistrate în chestionarele individuale următoarele
categorii de persoane:
• persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, care nu au vrut să se auto-recenzeze și nici să
primească vizita recenzorului (populație necontactată).
Procentajul persoanelor care nu s-au recenzat (fie prin autorecenzare, fie prin intermediul recenzorului)
până la finalul zilei de 31 iulie 2022, ultima zi de recenzare, a fost de 4,8% din totalul populației rezidente
de 19,05 milioane persoane.

După încheierea perioadei de colectare a datelor, conform art. 22 din O.U.G nr 19/2020, s-a realizat
„asigurarea completitudinii datelor individuale privind persoanele” pentru circa 1 milion de persoane.
Aceasta s-a realizat „prin imputare prin metode statistice, din surse statistice și administrative, pentru acele
unități statistice pentru care nu există un formular completat cu date, în conformitate cu metodologia
prevăzută la art. 9 alin. (4).” Metodologia de imputare statistică aplicată pentru recensământ a fost
aprobată în iulie 2021, de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor
(CCRPL2021).

Institutul Național de Statistică
Unitatea Județeană Caraș-Severin de Implementare a
Recensământului Populației și Locuințelor 2021
www.recensamantromania.ro T: 0255.211.756
F: 0255.211.756
email: tele@carasseverin.insse.ro

Comentarii

comentarii