Insitutiile publice din Caras Severin nu stiu sa lucreze cu publicul
Reșița înregistrează cel mai mic procent privind transparența instituțiilor publice privind interacțiunea cu cetățenii, după un raport al Academiei de Advocacy.
Lipsa de transparență a instituțiir publice a fost ”trasă” la răspundere într-o conferință de presă de către membru al Academiei de Advocacy, cu sediul în Timișoara, Marian Apostol. Scopul conferinței a fost prezentarea unui raport de monitorizare privind aplicarea Legii 52/2003 privind transparența decizională a autorităților publice. Membrii Academiei au reușit cu aproximativ un an în urmă să schimbe prevederile Legii 52 privind transparența decizională. Această modificare obligă instituțiile publice să facă cunoscute deciziile pe care le iau și să primească de la cetățenii dornici să se implice în viața comunității sugestiile lor.
Coaliția 52 a membrilor Academiei de Advocacy au început o campanie de monitorizare a modului în care sunt făcute publice deciziile administrațiilor, la nivel național dar și județean. S-au luat în vizor cele 2 municipii din Caraș-Severin unde în perioada monitorizată s-au adoptat 142 de acte normative dntre care doar 12 au fost făcute publice cetățenilor. Ca urmare a acestor verificări concluzia transparenței instituțiilor publice a fost apliată într-un procent de 8,45% , ceea ce însemană mai mult opacitate decât transparență.
Topul opacității versus transparență între municipiile din Caraș-Severin în perspectiva supunerii proiectelor de acte normative spre consultare publicului este: Reșița – 1,68 – cea mai opacă instituție publică, iar Caransebeșul are un procentaj de 43,47%, net superior Reșiței.
Cetățenii și asociațiile legal constituite nu iși văd rostul în interacțiunea cu autoritățile publice de care aparțin și nu interacționează în procesul de consultare publică.
În concluzia, Academiei de Advocacy, balanța înclină mai mult spre opacitate decât spre transparență în ceea ce privește comunicarea instituților publice cu cetățeanul interesat.