,,Lasati copiii sa vina la mine…’’ ,,școala” pentru suflete în zi de Duminică în lăcașul Domnului

Irozii (6) ,,Pe cand pe pamant se plimba,
Domnul Iisus a spus asa:
Lasati copiii sa vina la mine!
El ne iubeste, stim noi bine.
Copiii, daca ii iubiti,
Veti fi cei mai cuminti parinti,
Uneori, e tare bine, sa stii,
S-asculte si parintii de copii!’’
Iata cateva versuri care mi-au venit in minte in urma desfasurarii activitatii de duminica, 15 decembrie 2013, la Catedrala Ortodoxa din Lunca Barzavei. Ativitatea s-a desfasurat in cadrul Centrului Social ,,Sfantul Ierarh Nicolae’’, coordonatorii fiind: Schinteie Nona, Hatiegan Ioana, Cornean Adela, Imbrescu Crina si Preotul Hatiegan Nicolae. Aceasta a constat intr-o piesa de teatru numita ,,Irozii’’ , in care au jucat cativa elevi de la Scoala Gimnaziala nr. 8 Resita si Colegiul National ,,Mircea Eliade’’ .`
De cand am inceput sa stiu si sa inteleg, am fost invaluita de cuvinte dumnezeiesti, am fost educata in credinta… Dumnezeu a fost spiritul care mi-a orientat calea si visele, rugaciunea care m-a insotit in momentele grele, dar si in cele de fericire.
In aceasta zi insa, a fost altceva. Dumnezeu, pe care adeseori incercam sa mi-l imaginez si n-am reusit sa-i dau o forma, a patruns in sufletul meu si atunci am aflat ca este duh, caldura, iubire, bunatate, mangaiere. Piesa in care am jucat mi-a oferit , prin rolul pe care l-am avut, o sansa unica: sansa de a trai printer ingeri. Nu numai eu m-am bucurat de aceste momente unice. Si chipurile colegilor mei aveau o stralucire aparte. Lumina din ochii lor parea ca vine din alte taramuri, de dincolo de lume… Vocile aveau ceva din muzica raiului, pe care dansau diafan acele truputi gingase. Parea ca fiecare este prieten cu fiecare, ca mainile s-au impreunat intr-o hora cereasca.
Multe revelatii am avut atunci, iar gandul la afirmatia de curand auzita, ,,Copiii sunt lacrima lui Dumnezeu’’ , ma umple de bucurie pentru inca o vreme… Cu siguranta, Dumnezeu a lacrimat de fericire cand a creat copiii, caci a stiut bine ca ei reprezinta amintirile din rai, prin candoarea si puritatea lor sufleteasca.
Se apropie Sfantul Craciun si ma gaseste pregatita sa-l primesc in suflet cu toate semnficatiile lui. Se apropie Craciunul si ne aminteste ca trebuie sa fim buni, iubitori si iertatori. Se apropie Craciunul, iar eu il astept cu bratele deschise si ii spun : ,,Te astept cu drag!’’. Si toate acestea mi se intampla dupa o activitate atat de interesanta, atat de atractiva, cu urmari morale atat de benefice!


Reporter, foto : Amalia Danciu

Comentarii

comentarii