Lui Ion Ienea din Verendin, ucis mișelește acum 63 de ani, i se va face dreptate

deshumareO acţiune organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) pentru deshumarea arheologică a rămăşiţelor lui Ioan Ienea, un veteran din al Doilea Război Mondial împuşcat de Securitate în 1950, va avea loc, vineri, la Verendin.
Conform unui comunicat de presă transmis, miercuri, de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), instituţia, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), va organiza vineri la Verendin, o acţiune de investigaţii pentru deshumarea pe cale arheologică a osemintelor lui Ioan Ienea, împuşcat de Securitate în 17 februarie 1950.
Ioan Ienea, cunoscut şi sub porecla de Budarcă, s-a născut în Verendin, în 1909, fiind încorporat în armată, unde şi-a însuşit cunoştinţe de armurier. Ulterior, a participat la acţiuni militare pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial, dobândind statutul de veteran de război.
După instaurarea regimului comunist, în zona Banatului s-au înfiinţat mai multe grupări armate de rezistenţă anticomunistă, cea mai importantă fiind a colonelului Ion Uţă, un ofiţer de carieră care a fost prefect al judeţului Severin între 1941 şi 1943. Apoi, el a demisionat din armată şi s-a înscris în PNŢ-Maniu, fiind preşedinte al PNŢ Lugoj. După 1946, colonelul a început să fie urmărit de autorităţile comuniste şi s-a refugiat în Munţii Banatului, unde a condus un grup de partizani anticomunişti.
Colonelul Uţă a fost ucis în 1949, într-o confruntare armată cu trupele de securitate, în zona satului Borlovenii Noi, din Caraş-Severin, dar organizaţia sa a continuat însă să existe până în 1955, când toţi membrii ei au fost pe rând capturaţi şi/sau ucişi.
Ioan Ienea a fost considerat un susţinător al acestei grupări, întrucât membrii acesteia apelau frecvent la serviciile sale pentru repararea şi întreţinerea armamentului. În 1949, autorităţile l-au arestat în satul natal, însă a reuşit să evadeze, refugiindu-se în zona muntoasă din jurul Verendinului, unde a stat împreună cu câţiva partizani din gruparea colonelului Uţă. După un timp, el a revenit în sat, unde a stat ascuns în gospodăria unei surori, iar noaptea mergea acasă pentru a-şi amenaja o ascunzătoare săpată sub casă.
După ce adăpostul a fost finalizat, Ioan Ienea a stat ascuns acolo, autorităţile aflând despre ascunzătoare de la un cumnat al său, pe care l-au torturat. Astfel, în februarie 1950, casa lui Ioan Ienea a fost înconjurată de un pluton de soldaţi din trupele de Securitate, iar el a fost surprins în ascunzătoarea de sub casă, fiind împuşcat în cap de un soldat şi murind la scurt timp.
Cadavrul a fost transportat în faţa Primăriei din Verendin, unde a fost expus sub pază două zile, apoi a fost îngropat de soldaţi în afara cimitirului, fără ca vreo rudă, preotul sau alţi consăteni să poată participa la înhumare.
Potrivit comunicatului, împuşcarea lui Ioan Ienea s-a făcut arbitrar, nefiind bazată pe o sentinţă emisă de o instanţă judecătorească. Omorul a fost comis la ordin, din motive politice şi pe timp de pace.
Acţiunea de deshumare va fi făcută de o echipă specializată de arheologi, condusă de Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca şi IICCMER, alături de Paul Scrobotă, colaborator IICCMER de la Muzeul de Istorie din Aiud, şi Horaţiu Groza, colaborator IICCMER de la Muzeul de Istorie din Turda.

mediafax

Comentarii

comentarii