Maestrul vorbelor Ioan Iancu, a devenit si maestrul stihurilor și rimelor – Lansare de carte la Resita VIDEO

Foarte multă lume a participat la debutul editorial al avocatului reșițean, Ioan Iancu. Sala mică de spectacole a Casei de Cutură a găzduit evenimentul care s-a dorit a fi unul complex : cu muzică, poezie și discursuri despre cartea de versuri intitulată „Croitorul de îmbrăţişări”.

Autorul a dorit ca la lansarea volumului său, să aibă alături prieteni mai noi și mai vechi, colegi din magistratură și evident, familia. Sala a fost plină, iar ședința de autografe a durat mai bine de o oră. Ioan Iancu spune că ideea de a scrie această carte, i s-a inoculat în memorie după ce a vizitat Iașul. Acolo, pe Dealul Copoului, Ioan Iancu s-aq recules pe aleile parcului și a zăbovit mai mult timp sub ,,teiul lui Eminescu”. Cartea este una frumoasă și cuprinde poezii de suflet – dovadă că desenul de pe coperta cărții aparține celei mai mici artiste din familie: fiica autorului, Paula Iancu, acum elevă în clasa a X-a la Liceul de Artă Sabin Păuța.

De fapt familia Iancu-Vânătoru este una de artiști, chiar dacă cei din familia Iancu au alte profesii, profesorul şi poetul Marin Vânătoru – socrul autorului Ioan Iancu, spune că și-a susținut ginerele și chiar l-a încurajat în acest demers literar. Soția proaspătului poet, Laura Iancu (Vânătoru) care de profesie este procuror, are și ea preocupări artistice. Laura pictează iar speciliștii spun că are talent, stil și viziune.

Despre carte au vorbit poeţii Constantin Rupă și Petru Bungărzan, ziaristul și publicistul Ioan Știbea și manifestării, Marian Apostol. Momentul muzicala a fost susținut de cantautorul Cristian Melher alături de tânăra și extrem de talentata solistă, de doar 13 ani, Cristina Răduț, elevă a Școlii populare de arte din Reşita, clasa Marius Iana Dobre.

Dincolo de opiniile criticilor şi cunoscătorilor de curente literare, debutul poetic al lui Ioan Iancu a avut şi darul de a-i aduna la un loc pentru câteva ore pe membrii unei bresle profesionale, pe membrii comunității reșițene.

Comentarii

comentarii