Info CS
Anul acesta, Dumnezeu a binecuvântat livezile și grădinile gospodarilor cu rod bogat. Livezile au fost încărcate de cireșe și vișine și acum de caise, piersici , de prune de vară coapte, parfumate și dulci, iar pomii abia mai fac față greutății fructelor.
În satele din Banatul Montan, nimic din ceea ce dă pământul nu se pierde. Din cauza căldurii din această vară, prunele dulci și zemoase de vară s-au copt cu două sau chiar trei săptămâni înainte de termen, asta depinzând de amplasamentul livezii. Așa că, sătenii au pornit la treabă. În zori de zi sau cum se face mai răcoare seara, membrii familiei Neagu din Lăpușnicu Mare ies în livadă. ,,A lu Melcu” așa cum sunt cunoscuți în Almăj acești membrii harnici ai familiei Neagu.
Prunele sunt strânse bucată cu bucată de pe jos, un alt membru scutură pomii și acolo unde codița la prună este tare, se folosesc prăjinile. Fructele brumate și galben portocalii sunt puse în coșuri și găleți și duse acasă. Cele mai tarei se mănâncă proaspete sau se fac compot, cele coapte bine se pun la dulceață și magiun, dar majoritatea prunelor de vară ajung la fermentat în căzi din lemn de sute de litrii unde fermentează, se transformă în comină și la Sfânta Maria Mica, la jumătatea lui septembrie, se duc la cazanul satului unde pregătește răchia, așa cum se face din bătrâni.
Și-atunci, prin gospodării, începe să miroasă a toamnă și a tradiție. Răchia de prune rămâne una dintre mândriile gospodăriei bănățene, făcută cu răbdare și după rânduiala moștenită de la părinți și bunici.
O recoltă bogată înseamnă bucurie pentru orice gospodar. Înseamnă că munca din livadă a fost răsplătită și că vom avea și fructe pentru masă, și provizii pentru iarnă, dar și câte-o răchie bună la petreceri, la bucurie dar și la necaz ori pentru zilele reci. În Banatul Montan, musafirii sunt întâmpinați cu paharul cu răchie. De asemenea, La masă, înainte de a se trece la mâncat ce a preparat gazda, se servește un păhăruț de răchie.
Un reportaj de Adi Neagu
