Prof. dr. Diana Loreta Păun: dezbatere pe două teme importante – problema îmbătrânirii populației și situația româncelor pflegerine
Prof. dr. Diana Loreta Păun: Vă propun spre dezbatere două teme importante-
1.Putem să atacăm frontal problema îmbătrânirii populației sau putem să așteptăm detonarea acestei bombe cu ceas
2.Un segment mai puțin dezbătut-situația româncelor care lucrează la îngrijit bătrâni în Europa!
1.Potrivit Institutului Național de Statistică, procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, astfel că, în 2024 indicele de îmbătrânire a ajuns la 130,2 vârstnici la 100 de persoane tinere, comparativ cu 124,9 în anul precedent.
Fenomenul nu este unic pentru România, ci mai degrabă alătură țara noastră celorlalte state europene care se confruntă deja cu el. Totuși, pe măsură ce salariul mediu net pe economie crește și inflația scade, generând o creștere a bunăstării populației active, țara noastră poate folosi acest fenomen de îmbătrânire ca să adreseze și să îndrepte o nedreptate socială mai veche.
În timp ce la nivelul Uniunii Europene se implementează, sub diferite titluri, planuri naționale de redresare și reziliență gândite pentru a reduce impactul recentei crize COVID-19 asupra economiilor, o parte însemnată dintre români însă se luptă cu efectele crizei economice mondiale din 2008.
2.Un segment mai puțin dezbătut-situația româncelor care lucrează la îngrijit bătrâni în Europa!
Ca medic, ca femeie și om politic vreau să pun în discuție situația aparte a româncelor care lucrează peste hotare la îngrijit bătrâni, un segment al populației despre care nu se face vorbire.
De exemplu, badantele, așa cum sunt cunoscute femeile care au migrat în Italia pentru a îngriji bătrânii afectați de demență senilă și Alzheimer, lucrează cel mai adesea fără forme legale, fără protecție socială, fără asigurare medicală, se dedică muncii lor adesea 24 de ore din 24, 7 zile din săptămână. Din păcate, suferințele îndurate de femeile din România și Republica Moldova care au recurs la soluția migrației pentru a acoperi costurile și nevoie vieții de familie au primit doar recent recunoașterea oficială sub forma unui sindrom cercetat și confirmat medical: sindromul Italia, un set de afecțiuni psiho-emoționale, o veritabilă depresie socială pentru că nu are impact doar asupra acestor femei, ci și asupra familiilor de care ele se înstrăinează.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România dispune de 40 de milioane de euro pentru a construi și amenaja Centre Comunitare Integrate care vor aduce laolaltă servicii de bază oferite de echipa comunitară – asistentul social, asistentul medical comunitar și consilierul școlar- și servicii specializate, oferite de profesioniști din diferite domenii, în funcție de nevoile comunităților: medic, logoped, psiholog, kinetoterapeut.
Chiar în județul Caraș-Severin au fost acceptate spre finanțare două cereri pentru amenajarea unor astfel de spații, în comunele Cornereva și Bucoșnița. Îmi doresc ca aceste centre să fie folosite de administrația publică locală mai întâi ca oportunitate de pilotare a acestei filosofii de acordare integrată a serviciilor sociale și, ulterior, să servească drept exemple de bună-practică pentru toate celelalte primării. Cred că este o oportunitate de neratat pentru a dezvolta asistența medicală comunitară.
Centrele comunitare integrate nu sunt o noutate pentru sistemul de sănătate românesc, opțiunea înființării lor a fost introdusă de mai bine de 20 de ani, dar lipsa resurselor, lipsa personalului care să preia sarcinile, au determinat un ritm lent de înființare și de dezvoltare a lor. Azi, însă, cred că șansele acestui proiect sunt mult mai bune: procentul din PIB alocat sănătății a crescut, salariile din sistemul medical sunt considerabil mai bune, și dispunem de forța de muncă pentru a le pune în funcțiune, prin badantele care au demonstrat nu doar că vor să se întoarcă acasă, la familiile lor, dar și că sunt dedicate și înțeleg ce presupune să te dedici îngrijirii unor pacienți vulnerabili. Într-un moment în care credibilitatea azilelor de bătrâni a fost șubrezită de scandaluri și abuzuri, în care chiar și școlile profesionale care formează asistentele sunt vizate de diferite investigații, avem datoria și șansa de a derula un program de reconversie profesională țintit, care să ajute cele mai vulnerabile categorii: se pe cei cu nivel economic sub pragul sărăciei, cei în șomaj, cei cu nivel de educație scăzut, dizabilitate, boli cronice, boli aflate în faze terminale care necesita tratamente paliative, graviditate, vârsta a treia, sub 18 ani, care fac parte din familii monoparentale sau risc de excluziune socială.
Sunt deschisă și pregătită să inițiez un dialog constructiv cu doamnele noastre care își întrețin familiile muncind la îngrijire de bătrâni. Aștept mesajele voastre pe pagina mea de facebook, la sediul PNL Caraș-Severin,(Bulevardul Revoluția din Decembrie, nr 17).
Cu aleasă considerație,
Prof. dr. Diana Loreta Păun