Proiect de lege pentru Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc, adoptat tacit în Camera Deputaților
Proiectul de lege a primit avize negative în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților, dar, pentru că a depășit termenul de dezbatere și adoptare în plen, a fost adoptat tacit.
Astfel, Articolul 1 al proiectului de lege spune că „Ca expresie a identităţii sale istorice, în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare, locuitorii Ţinutul Secuiesc se constituie în comunitate autonomă. Ordinea administrativă a Ţinutului Secuiesc se bazează pe condiţiile geografice, economice, sociale şi culturale, pe dezideratul istoric al populaţiei acestuia privind asigurarea autonomiei. Aspiraţia locuitorilor regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetăţenilor la viaţa societăţii, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea şi ocrotirea realizării intereselor teritoriale. Autonomia comunităţii reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritare autohtonă a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii”, scrie în textul proiectului legislativ.
Potrivit aceluiaș proiect, Ţinutul Secuiesc ar deveni o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, iar limbile oficiale ar fi atât româna cât și maghiara. Autonomia regională va fi exercitată de un Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret și liber exprimat, precum și de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta. De asemenea, inițiativa prevede că Ținutul Secuiesc va avea președinte cu un mandat de patru ani. Autorităţile scaunelor vor fi Consiliul Scaunal, Comisia Scaunală și Preşedintele Scaunului iar autorităţile locale – Consiliu Comunal, Consiliul Orășenesc, Consiliul Municipal și primar. Legătura cu statul se va face prin prefect, care va fi reprezentantul guvernului în teritoriu.
Teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş (Marosszék) care aparţine judeţului Mureş.
Ținutul Secuiesc este împărțit în opt Scaune, teritorii tradiţionale secuieşti. Cele opt Scaune ale Ținutului Secuiesc sunt Scaunul Kézdi (Kézdiszék), cu reşedinţa la Târgu Secuiesc (Kézdivásárhely), Scaunul Orbai (Orbaiszék), care cu reşedinţa la Covasna (Kovâszna), Scaunul Sepsi (Sepsiszék), cu reşedinţa la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyörgy), Scaunul Ciuc (Csíkszék), cu reşedinţa la Miercurea Ciuc (Csikszereda), Scaunul Odorhei (Udvarhelyszék), cu reşedinţa la Odorheiu Secuiesc (Székelyudvarhely), Scaunul Gheorgheni (Gyergyószék), cu reşedinţa la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós), Scaunul Mureş (Marosszék), cu reşedinţa la Târgu Mureş (Marosvásárhely), Scaunul Micloşoara-Brăduţ (Miklósvár-Bardoc) (MiklósvárBardocszék), cu reşedinţa la Baraolt (Barót).
Statutul de regiune autonomă a Ținutului Secuiesc poate fi atât adoptat cât și desființat numai printr-un referendum organizat în Ținutul Secuiesc.
Proiectul legislativ urmează să fie dezbătut în Senat, care este și forul decizional, trecând mai întâi prin comisii, apoi în plen. În camera decizională legea nu mai poate fi adoptată tacit, ci doar prin dezbatere.