Raport de primar la încheiere de mandat

Pe fondul crizei economice mondiale începute în 2008 Reșița trebuia să funcționeze cu posturi blocate în administrație și cu salarii micșorate. Într-o astfel de situație administrația locală părea un motor greu de pornit. Fără proiecte europene realizate în perioada 2004-2008 (sub vechea administratie), pierzand chiar șansa de a deveni pol de dezvoltare în 2007, s-a pierdut totodata sustinerea în ciclul de finanțare 2007-2013, care ar fi adus sume importante pentru dezvoltarea Resitei, a preluat mandatul de primar în 2008 Mihai Stepanescu. Noul edil a pus bazele unor proiecte ce urmau să scoată Reșița din conul de umbră în care se afla. A dat astfel startul promovării orasului la nivel regional, national si international prin proiecte și manifestari diverse, prin legaturi cu ambasade, consulate, camere de comerț, ori alte instituții de seamă.

Primii pași au fost făcuți dar lucrurile trebuiau să meargă mai departe și astfel s-au recepționat “Uzina de apa” a Reșiței și Stația de Epurare a apelor uzate, modernizate pe bani europeni și locali. Au fost realizate 8 centrale de cartier într-un nou sistem de termoficare, care l-a înlocuit pe cel vechi (2011-2012), ulterior acest sistem a fost completat cu centrale de apartament. Au mai fost cumpărate două blocuri în Mociur. Și pentru că imaginea Reșiței devenise o prioritate pentru edilul Stepanescu, să evolueze vizibil și să se apropie de orașele civilizate, în mandatul său au fost amenajate primele piste pentru bicicliști care se întind pe o suprafață de peste 9 km.

S-a pus accent și pe actiunea de amenajare a parcurilor pentru copii, dar au fost montate și aparate de întreținere pentru vârstnici.
Un alt pas important pentru oraș s-a făcut prin îmbunătățirea serviciilor si reducerea – chiar la zero – a găurilor negre la buget. Au fost îmbunătățite serviciile privind colectarea deșeurilor, cele de salubrizare, transport local, termoficare, producere în regie proprie de material pentru infrastructura, în estetica urbana ( mobilier urban , zone floricole și material floricol ori pentru spatii verzi). S-au montat peste 1000 de bănci pe raza orașului (majoritatea realizate în regie proprie), panouri de orientare, indicatoare, capace de canal, panouri afișaj, tonete, jardiniere, indicatoare rutiere și semafoare. Orașul a început să prindă culoare.

S-a achiziționat o seră proprie fară pierderi majore, care produce anual flori pentru întreg orașul și pentru asociațiile de proprietari. Tot în regie proprie s-au realizat lucrările de întreținere și reparații, ori servicii, eliminând astfel cheltuielile aferente acestor activitați costisitoare.

Comentarii

comentarii