Reșița, orasul de la cap de linie si fara vagoane directe de Bucuresti VIDEO

Reșița, orasul de la cap de linie si fara vagoane directe de Bucuresti. Ministrul transporturilor a fost ieri la Reșița. Oare cu ce o fi venit? În nici un caz cu trenul, punem pariu. Este cunoscut faptul că CFR a scos cele câteva vagoane directe dintre Reșița și București. Ba mai mult, în vară au fost scoase și cele de Mangalia, creeând astfel un disconfort maxim celor care voiau să plece spre litoral. Mai exact, lucrurile stau în felul următor: de la o zi la alta, românii sunt tot mai ignorați, tot mai nebăgați în seamă, iar ceea ce pentru alți locuitori din alte țări este un lucru perfect normal- confortul minim- românilor le este refuzat în continuare. Plus că se iau decizii fără a consulta pe cineva sau fără ca cineva să fie anunțat măcar. Puținii reșițeni care în acest an au mai avut curajul și puterea financiară de a porni spre litoralul românesc, au mai avut încă un hop de trecut, și asta încă de la începutul călătoriei.La fel pățesc cei care doresc acum să ajungă la București.

Reșița, de când se știe ea cu gară, întotdeauna a avut legături directe cu Bucureștiul și cu litoralul românesc. Este vorba despre celebrele ,,vagoane de Mangalia pe timp de vară” si in mod normal, cel putin un vagon de dormit, unul de clasa I a și unul de clasa a II a până la București.  Vagoane ce erau garate la Reșița Sud de la ora 7 dimineața sau când sosea trenul și până seara la ora la care se pornea spre  București și litoral.

Omul urca cu bagajul și familia în tren, se așeaza cât mai confortabil, mai lega și o prietenie cu restul călătorilor din compartiment, după care, trenul se punea în mișcare. Ajungea la Reșița Nord, de aici urcau alți călători – turiști, ajungea la Caransebeș după care, vagoanele erau atașate la trenul care plecase de la Timișoara și avea ca destinație Mangalia. La fel se întâmpla cu vagonul de dormit: urcai in tren, te îmbracai în pijama si trageai un somn până la București.

Reșița, orasul de la cap de linie si fara vagoane directe de Bucuresti. Totul era în regulă, cu toate codițiile oferite de CFR- și stiți bine la ce ne referim, lumea era cât de cât mulțumită și uite așa, ajungeai pe litoral sau la București. La Contanța, odată cu vederea gării și mai apoi, a mării, se uitau toate neajunsurile, se îndreptau oasele amorțite de tăria canapelei de la vagon, treceai și peste mirosul și mizeria de nedescris de la toaletă, peste mirosul general din vagoane și te bucurai că ai ajuns la mare și că peste o oră, vei fi pe plajă.

Despre toate acestea, se poate vorbi acum la timpul trecut, mai exact, despre o parte a călătoriei – fiindcă domnii de la CFR, au scos in acest an vagoanele de Reșița- Mangalia iar călătorii au fost supuși la încă un calvar ,,made CFR”.

Ajunși la Caransebeș, oamenii coboarau cu copii, neveste, soacre și bagaje, așteaptau aproape două ore până ce vine trenul de la Timișoara, alegau cu biletul în dinți, bagajele într-o mână, în alta cu copilul și cu ochii după ,,a bătrână”, cautau vagonul care de obicei este la coada garniturii, și se grăbesc să urce pentru a nu rămâne prin gară. Apoi începea calvarul trecutului cu bagajele dintr-un vagon în altul, printre ceilalți călătorilor ieșiți pe culoar și în sfârșit, găsescau compartimentul și locul. Asta dacă aveau noroc și nu pățeau ca și familia Vucu din Reșița care s-a trezit că aveau aceleași locuri pe care le primise o altă familie ce cumpărase biletele din Timișoara. ,, Este o bătaie de joc. Ani de zile am suportat jegul din aceste vagoane, am tăcut și am îndurat plătind bilete la preț întreg, dar acum consider că sunt înjosit, că își bat joc de noi” spune Constantin Mihalcea din Reșița. ,,Am pornit cu familia la mare și m-am umplut de nervi când nici măcar nu am plecat din oraș” mai spune omul supărat. ,,Avem trei copii și mai multe bagaje fiindcă suntem cinci în total. De ce este nevoie de această bătaie de joc? Înainte urcam la Sud în tren, ne așezam bagajele și coboram la Eforie Nord. Acum, mai mutam tot calabalâcul la Caransebeș în alt tren. Iertați-mi vorba, dar sunt niște nesimțiți care ne iau banii și nu oferă nimic. Tipic pentru CFR și România” spune Natalia Mihalcea. ,,De ce era nevoie de asta? Am circulat cu acest tren de mai bine de 20 de ani, dar bătaie de joc de așa factura, nu a fost niciodată” spune și Iulian Marcu.

Reșița, orasul de la cap de linie si fara vagoane directe de Bucuresti. În fine, vara a trecut, trenurile verii s-au scos, dar lucrurile nu s-au schimbat în bine. Reșița nu mai are vagon de dormit cu Bucureștiul. Ba de multe ori, nu are nici un fel de vagon direct cu capitala. O fi Reșița la cap de linie, dar asta nu înseamnă că suntem și la capătul lumii. Dar, mai ști? Ajungi la Caransebeș, cobori din tren, umbli prin frig și ploaie – daca ai norocul ăsta – aștepți trenul ce vine de la Timișoara, caută vagonul, urcă în tren și-i dai dracului din tot sufletul pe aia de la CFR.

Cei de la Sucursala de Transport Feroviar de Călători Timişoara, se spală pe mâni de problemă în felul lor:  spun că nu au vagoane suficiente, că situaţia financiară a societăţii, respectiv scăderea bugetului de cheltuieli cu reparaţiile şi întreţinerea materialului rulant, a dus la reducerea numărului de trenuri de călători. SE pare că situația nu este singulată. La fel s-a întâmplat și la Deva, Petroşani sau Târgu Jiu.

Dar domnii ceferisti ne asigura totusi ca în condiţiile în care problemele legate de materialul rulant vor putea fi rezolvate, STFC Timişoara are în vedere soluţionarea în mod favorabil a acestei problme.

Un răspuns simplu și cu care, cei de la CFR se spală pe mâini. Numai că lucrurile nu stau tocmai așa simplu cum vrea CFR.

Reșița, prin așezarea sa geografică, nu poate fi comparată cu nici unul dintre orașele de mai sus: Deva, Petroşani și Târgu Jiu, sunt străbătute de magistrale feroviare și nu sunt capăt de linie ca și Reșița. Locuitorii din orașele mai sus pomenite, știu că trenul vine la o anumită oră, merg la gară, urcă în vagoane, merg până a București și gata. Nu sunt obligați ca și reșițenii să meargă cu un alt tren până la Caransebeș, să aștepte acolo mai bine de o oră și ceva, să urce în alt tren și abia apoi să ajungă liniștiți la destinație fiindcă în prezent, reşiţenii care aleg ca destinaţie Bucureștiul, dispun doar de trenuri de legătură din Caransebeş.

Dacă cei de la CFR își permit să dea un răspuns cu care să se spele pe mâni de problemă de fapt, poate că parlamentarii de Caraș Severin, poate prefectul județului, se vor autosesiza și vor încerca să rezolve oarecum această problemă. Nu de alta dar, o fi Reșița orașul de la capătul liniei ferate, dar asta nu înseamnă că este și orașul de la capătul lumii. Dar mai nou, domnii parlamentari – fie circula cu avionul de la Timișoara, fie au șofer și vin cu mașina de la București. Timp în care dorm de rup pe canapeaua din spate a mașinii. Știm asta din surse sigure.

Reșița, orasul de la cap de linie si fara vagoane directe de Bucuresti. Domnilor parlamentari, se aude ? Ministrul transporturilor a fost ieri la Reșița. Oare cu ce o fi venit? În nici un caz cu trenul, punem pariu.

 

Comments

comments

Powered by Facebook Comments