Special pentru InfoCs de la Isidoros Karderinis ,,Grecia pe muchie de cutit”

Au trecut exact cinci ani de când Grecia s-a integrat în mecanismul european de sprijin în colaborare strânsă cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). În acea perioadă de timp datele financiare principale dar şi critice ale ţării erau următoarele: La finele anului 2010 Produsul Intern Brut (PIB) se ridică la 222,151 miliarde. Datoria publică era 148,3 % ca procent al PIB. Şomajul se ridică la 12,5 %. Procentul grecilor care trăiau sub limita sărăciei (venit sub 60% din venitul naţional mediu disponibil) era de 27,6 0/0.

Politica de austeritate extremă aplicată ţării din ordinul creditorilor internaţionali în toţi acești ani a înrăutățit mai mult realitatea financiară socială. Astfel, astăzi PIB s-a redus la 186,54 miliarde. Datoria publică a urcat la 176% ca procent al PIB. Şomajul s-a ridicat spectaculos la 26%, Iovind mai ales tinerii, mulţi dintre care cu studii strălucite au fost nevoiţi să emigreze în străinătate. În această conjunctură critică talente astfel pierdute ar fi putut ajuta ţară. Procentul grecilor ce trăiesc sub limita sărăciei este de 34,6 % sau 3.795.100 de persoane.

În baza datelor expuse mai sus, oricine poate da seama că programul de consolidare bugetară într-o țară aflată deja în recesiune înainte de anul 2010 a eşuat total şi nu este deloc raţional, din punct de vedere economic social, să se continue aplicarea să. Această politică bugetară restrictivă şi măsurile de austeritate formează o spirală letală datorie- recesiune- austeritate ce exclude orice perspectivă de dezvoltare.

Astfel, insistenta observată în aplicarea fermă a programului de austeritate extremă din partea creditorilor va avea într-adevăr efecte tragice pentru ţară. Va conduce la o catastrofă economică totală ce nu se va putea vindeca timp de decenii la o criză umanitară de necrezut pentru nivelul Europei postbelice.

Numărul oamenilor fără locuinţă loviți de sărăcie, care au apărut deja pe străzile Atenei, va creşe rapid. Sinuciderile datorate disperării dezamăgirii create de lipsa posibilităţii de supraviețuire vor continua ritmul frenetic de creștere. Copiii care leșină la şcoala din cauza subnutriţiei vor deveni o imagine obişnuită în viaţa de zi cu zi.

Întrebarea principală care se pune în această perioadă critică este ce trebuie făcut pentru că Grecia să iasă din tunelul întunecos al adâncii crize financiare şi să pornească pe calea luminoasă a dezvoltării a progresului.
În primul rând, datoria aflată pe umerii economiei elene este uriaşă, insuportabilă nu se întrezăreşte posibilitatea achitării ei. Deci trebuie ștearsă cea mai mare parte a valorii ei nominale, astfel încât greutatea creditului să se restrângă la o valoare sub 100% pentru a deveni viabilă, printr-o tehnică care în acelaşi timp nu va păgubi celelalte popoare europene. Achitarea datoriei rămase trebuie legată de „Clauza dezvoltării”, astfel încât datoria să se acopere ca urmare a dezvoltării nu datorită unui eventual excedent bugetar.

În al doilea rând, este necesară restructurarea producţiei ţării axată pe: a) echilibrarea viabilă a balanţei curente de plăţi prin intermediul schimbării gamei produselor realizate în ţară, dând astfel vigoare, prin orientarea spre export, multor ramuri ale economiei elene. b) industrializare prin aplicarea unei politici industriale pe termen lung prin dezvoltarea cercetării locale şi fabricarea unei game largi de produse cu înalta valoare adăugată. Sectorul de prelucrare este deosebit de critic deoarece este imposibil ca o ţară să spere să urce în lanţul de valori în diviziunea globală a muncii fără crearea bazei necesare de prelucrare care include în primul rând fabricarea de produse industriale finite. c) punerea unui accent deosebit pe turism, la care Grecia dispune de un puternic avantaj comparativ, dar şi pe transportul maritim — Grecia are cea mai mare flotă comercială în lume- desigur pe agricultura pentru acoperirea necesitaţilor sociale de bază d) exploatarea eficientă a materiilor prime- cum este bauxita din care se produce aluminiu- a eventualelor mari zăcăminte de petrol atât din Marea Egee cât în Marea Ionică.

În al treilea rând, este necesară clădirea unui stat modern eficient raţional ce va funcţiona cu onestitate şi nu va pune nenumărate obstacole birocratice în fata dezvoltării activităţilor de afaceri, precum lupta eficienţa cu “Hydra” corupţiei evaziunii fiscale, încât să fie anulate efectele financiare, sociale politice multiple pe care le produce să fie atribuita dreptatea fiscală. Efectele financiare sunt legate pe de-o parte de prejudiciile finanţelor statului iar pe de altă parte de influenţele negative asupra sectorului privat. Atunci când se consolidează concepţia că numai prin mită data persoanelor ce deţin funcţii cheie în administraţia publică se poate ajunge la obţinerea rezultatului dorit, investiţiile sunt descurajate, concurenta sănătoasă se alterează întreprinderile care nu participa la astfel de acţiuni ilegale imorale sunt condamnate să se ofilească. Impactul social politic al corupţiei este deasemenea foarte serios. Corupţia creează cetăţenilor nemulţumire, descurajare un sentiment intens de prăbuşire a valorilor. Se consolidează concepţia că nimic nu funcționează corect ca cetăţeanul cinstit este nedreptăţit. Instituţiile sunt subminate destabilizate în final, în ochii cetăţenilor, regimul democratic este defăimata. Instituirea imediată a unui sistem fiscal just ce nu va încuraja sau scuza evaziunea fiscală, va contribui hotărâtor la crearea conștiinței fiscale a contribuabililor deci la creșterea importanta a veniturilor publice.

Aceste puncte de vedere trebuie puse în practica fără întârziere astfel încât Grecia să iasă din starea de comă creată de recesiune, să fie condusă la mult dorită lumină a dezvoltării departe de politicile sălbatice bazate pe austeritate aplicate până acum, politici ce constituie vârful de lance al capitalismului financiar în încercarea lui de a se menţine suveran într-o perioadă de criza capitalistă generalizată.

Cetăţenii europeni pe de altă parte trebuie să fie solidari cu drama poporului grec, care a fost transformat în ultimii ani în cobai, dat fiind ca majoritatea covârşitoare a banilor împrumutaţi de sectorul public elen, nu ajunge la contribuabilii greci ci la bănci fie pentru achitarea datoriilor, fie pentru recapitalizarea băncilor elene, recapitalizare al cărei cost, în mare măsură, cade pe umerii contribuabililor.

În concluzie, Grecia nu rezistă să mai continue politica de austeritate, pentru că a atins ultimele limite, dat fiind că atât nivelul de trăi cât demnitatea poporului grec s-au prăbuşit în final acest lucru trebuie înţeles de către creditori. Noul treilea acord cu măsuri extreme de austeritate va consolida recesiunii și să acționeze distructiv. Așa de, momentul conflictului rupturii nu va întârzia.

Date Biografice

Isidoros Karderinis s-a născut la Atena în 1967. Este romancier, poet, economolog cu studii postuniversitare în economia turismului. Articolele sale a fost republicate în ziare, reviste site-uri din întrega lume. Poeziile sale au fost traduse în limba franceză. A publicat şapte cărti de poezii şi două romane. Cinci din acestea au fost publicate în Statele Unite şi Marea Britanie.

Comentarii

comentarii