Teze si antiteze despre Ziua Tineretului! Când era mai bine pentru tineri? ,,Inainte de 1989, sau in 2020?

Teze si antiteze despre Ziua Tineretului. Înainte de anul 1989, ziua de 2 mai, era numit[ ,,Ziua Tineretului UTC-ist” (UTC = Uniunea Tineretului Comunist din România , membri fiind toţi tinerii peste 14 ani).


Prin Legea 425 din 2004, se instituie în România ,,Ziua Naţională a Tineretului în România – 2 Mai” . ONU a stabilit în 1999, data de 12 august – drept Ziua Internaţională a Tineretului.


De la mulţi tineri aud opinii că “era mai bine <înainte>” .. Dar ei nu au trăit acele vremuri, ştiu despre anii de dinainte doar din ce le povestesc părinţii sau bunicii… Cine are astăzi până în 40 de ani, avea atunci cel mult 9 ani. Asta în anul 1989…În continuare, voi prezenta o scurtă comparaţie statistică a costului vieţii între 2020 şi 1989.


Salariul mediu în 1989, era 3000 lei. Eu fiind tânăr analist programator, în 1989, aveam doar 2400 lei salariul, deci sub medie. Astăzi, salariul mediu net este 3200 lei. Asta în ianuarie 2020, înainte de pandemie.. În continuare rotunjesc la 3000, deci consider că era egal cu cel din 1989.


Teze si antiteze despre Ziua Tineretului. Un autoturism Dacia 1300, costa 90.000 lei. Astăzi cu 90.000 lei – aproape 20.000 euro – cumperi două Dacia Logan cu toate dotările !!! Iar pentru a cumpăra un autoturism până în 1989, depuneai banii şi aşteptai 5 ani… Un televizor color costa 15.000 lei – ELCROM – şi te uitai la un singur program două ore pe zi. Astăzi trebuie să te gândeşti bine dacă ai un perete pe care să amplasezi un tv care costă 15.000 lei … Dar nu ajungeai ușor să cumperi un tv color înainte de 1989. Se făceau liste de priorităţi de către sindicat, la magazin, la CEC etc..


Un litru de benzină costa 9 lei, dar aveai “cartela” de doar 20 litri pe lună… şi stăteai la coadă şi 1 lună în unele perioade …Un kg de cafea boabe costa 200 lei la „alimentară”unde nu se găsea, 450 lei cumpărat la restaurant şi 1.000 lei pe “piaţa neagră” … Un pachet de ţigări “bune” (Kent , Malboro) ajunsese 100 lei în 1989, doar pe “piaţa neagră” . Preţul de 21 lei (valabil în anii ‘70) era doar “teoretic” … O pereche de blugi “originali” costa 4-500 lei în vestul ţării (cumpărat din piață de la sârbi) dar la Bucureşti era peste 1000 lei …


Dar referitor la mâncare (unii spunând că erau produsele amintite mai sus) : un kg de carne ( cu os) era 37 lei . Un kg de zahăr 9 lei. Un l ulei tot atât. O pâine costa ca şi acum , în funcţie de gramaj până la 5 lei … Nu exista “pâine feliată” .. 100 grame de unt – 5 lei. Dar la carne, zahăr, ulei, unt, ouă aveai “cartela” – o limită lunară – și trebuia să stai la cozi de câteva ore să cumperi dacă “aveai noroc” … Dimineaţa la ora 4, se formau cozi la lapte.


Teze si antiteze despre Ziua Tineterului. Desigur că tinerii sunt afectaţi astăzi de nivelul chiriilor. Mai ales în oraşele mari ! Dar este FALS ce povestesc unii că “statul dădea apartamente” tinerilor. Se ÎNCHIRIAU garsoniere, apartamente. Şi atunci “cu pile”. Majoritatea tinerilor care se mutau în altă localitate, în centrele industriale, stăteau în “Cămine de nefamilişti” , majoritatea câte 2-3-4 în camere …

Tinerii nu prea puteau lucra în marile oraşe. Bucureştiul şi încă vreo 18-19 oraşe, erau “Oraşe ÎNCHISE”. Poate ați văzut filmul “Buletin de Bucureşti”. Înainte de 1989, în jur de 10% din apartamentele dintr-un bloc, erau proprietate personală. Cred că maxim 7%.


Desigur că astăzi vârsta a 3-a (în curând şi eu voi ajunge în grupa de vârsta ) este mai afectată. Medicamentele costă mai mult .. Nivelul pensiilor este mai mic decât cel din 1989 , depinde însă de câţi ani ai lucrat, în ce domeniu etc. Costurile energetice poate erau mai mici, dar şi pentru că “se oprea curentul” de câteva ori pe zi şi nu aveai cum să consumi prea mult . La fel şi apă caldă , căldura la bloc.

Se spune că înainte de 1989, familiile “făceau economii” .Este adevărat. Dar dacă o familie de astăzi ar cumpăra ceea ce cumpăra o familie în 1989, ar rămâne cu bani. Gândiţi-vă dacă aţi cumpăra doar 1 kg de carne , 1 litru de ulei, 10 ouă, 1 kg de zahăr, 100 g de unt pe lună …

Nu erau taxe şcolare. Dar, datorită examenelor dure și corecte, doar 10-15% din absolvenţii de liceu, intrau la facultate. Şi astăzi studenţii foarte buni nu plătesc tax


Teze si antiteze despre Ziua Tineretului. Desigur că media de 3000 lei salariul net, provine astăzi din salarii minime şi din salarii foarte mari. Dar şi în 1989 era acelaşi lucru. Erau lucrători în agricultură , în cooperativele agricole de producţie (milioane) care câştigau sub 1000 lei pe lună. Erau muncitori cu mai puţin de 2000 lei pe lună. Tinerii absolvenţi de facultăţi, câştigau cel mult 2500 lei. Şi erau şi salarii f mari , de peste 6000 lei – în minerit, în construcţii, pe şantiere, cei ce lucrau 10 ore pe zi.


Dar înainte de 1989, se lucra 6 zile pe săptămână, astăzi doar 5 zile.
O comparaţie intermediară: în 1997 – aveam salariu 200 USD (dolari americani) ,însemnând pe atunci un salariu ,,bunicel”. Inflaţia a fost în acel an de cca 300%. Acum vorbim de inflaţie de 3% anual.


Voi fi criticat și contestat pentru acest articol, o ştiu foarte bine … Fiecare ne aducem aminte cu nostalgie de tinereţea noastră şi spunem “ce vremuri faine!”. Dar bucuraţi-vă tinerilor că nu aţi “prins” acele vremuri … Trăiţi astăzi într-o lume liberă, puteţi să vă alegeţi singuri viitorul, meseria şi locul în care să trăiţi , în care să mergeţi în vacanţe.


Teze si antiteze despre Ziua Tineretului. Problema cea mare este că înainte de 1989 nu erau vizibile “diferenţele sociale”. Chiar dacă cineva avea bani mulţi , nu putea “arăta” asta !


PS – Numele “staţiunii” 2 Mai de pe litoralul românesc, nu vine de la Ziua Tineretului. Numele vine de la 2 Mai – ziua “loviturii de stat” dată de A.I.Cuza în 1864 !!!

Teze si antiteze despre Ziua Tineterului. Horia Irimia – tânăr în 1989 … specialist în statistică

Vă așteptăm părerea expusă în comentarii.

Comentarii

comentarii