UN PROFESOR DE LA „ELIADE” LA SEMINARUL INTERNAŢIONAL YAD VASHEM

Yad Vashem (ebraică:„ יד ושם monument și nume”) este denumirea Memorialului Victimelor Holocaustului, instituție oficială a Statului Israel, constituită în 1953 la Ierusalim, printr-o hotărâre a Knesset-ului – Parlamentul israelian. Numele a fost ales după versetul biblic din Isaia 56,5: „Le voi da în casa Mea și înăuntrul zidurilor Mele un nume și un loc mai de preț decât fii și fiice; le voi da un nume veșnic și nepieritor“.

Institutul de la Yad Vashem (Ierusalim) invită în fiecare an un grup format din 15 profesori (14 cursanţi şi un traducător de limbă engleză) la un seminar de formare pe problematica Holocaustului, acţiune cuprinsă în Memorandumul încheiat între Institutul de la Yad Vashem şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Şcoala Internaţională pentru Studierea Holocaustului, înfiinţată în 1993, organizează programe educaţionale şi produce materiale pedagogice care se adresează şcolilor/organizaţiilor din străinătate. În 2005, Şcoala Internaţională pentru Studierea Holocaustului a inaugurat un proiect dedicat studiului Holocaustului în Europa, iar România a devenit una din ţările partenere.

În urma aplicaţiei depuse în aprilie 2018, am fost admisă la acest Seminar Internaţional. Astfel, în perioada 29 iulie – 5 august 2018, am participat la activităţile Seminarului desfăşurate la Yad Vashem (Ierusalim), dar şi în alte locuri din Israel. Coordonatorul delegației profesorul MIHAI MANEA, Inspector Școlar istorie Bucuresti s-a remarcat din nou prin profesionalism și calități de lider autentic. Am cunoscut colegi profesori din istorie, foarte bine pregătiți și pasionați din București, Constanța, Dolj, Vaslui, Ilfov, Sălaj, Neamț și Iasi.

Programul Seminarului este organizat pe cursuri (prelegeri ale profesorilor universitari de la Universităţi din Israel, cercetători ai Institutului de la Yad Vashem etc.), conferințe dar şi din ateliere de lucru, desfăşurate în complexul muzeal sau în sala de seminar. Temele vizează o abordare diacronică a Holocaustului, de la originile evreilor şi până la istoria imediată a lor. Varietatea şi complexitatea tematicii este evidenţiaţă chiar de denumirea cursurilor, conferințelor, tururilor ghidate, meselor rotunde și a expozițiilor: Concepția educațională a Școlii Internaționale pentru Studiul Holocaustului: Amintire și educație la Yad Vashem ( Dr. Noa Mkayton, Yad Vashem); Muzeul de Istorie de la Yad Vashem (Dr. Hava Baruch); Valea Comunităților (Shlomo Balsam);Natura fără precedent a Holocaustului (Prof. Yehuda Bauer, Yad Vashem); Introducere în iudaism (Moshe Cohen, Yad Vashem); Vizită cu ghid la Muzeul Israelului; Cum comemorează Israelul Holocaustul – Amintirea la Yad Vashem: Plimbare în campusul de la Yad Vashem (Ester Rachow, Yad Vashem); Prezentarea pachetului educațional în limba română pentru diferite vârste (Dr. Hava Baruch);Concepția educațională la Yad Vashem: Abordarea biografică, pornind de la publicația Yad Vashem-ului „Fata pe care noi am dorit-o întotdeauna– povestea Martei”(Dr. Anna Novikov, Yad Vashem); Studiu de caz al deportării evreilor germani la Riga: O unitate educațională a Yad Vashem-ului pentru elevii de 15 ani și mai mari (Dr. Birte Hewera, Yad Vashem); Activitatea cu mărturiile filmate – Film: „Adio pentru todeauna. Povestea Hannei Mele-Faust”, Yad Vashem (Dr. Anna Novikov, Yad Vashem); Predarea istoriei și a Holocaust-ului în România (Prof. Mihai Manea); Predarea istoriei și a Holocaust-ului în Republica Moldova (Ms. Victoria Scutaru); Predarea istoriei și a Holocaust-ului în Israel (Ms. Yael Richler); „Cine a dat ordinul? Evoluția ‘Soluției Finale” )Dr. Daniel Uziel, Yad Vashem); Istoria Holocaust-ului în Ungaria și România (Dr. Rafael Vago, Tel Aviv University); Predarea Holocaust-ului printr-o abordare interdisciplinară; Expoziția Crâmpeie ale memoriei. Fotografia în perioada Holocaust-ului (Dr. Noa Mkayton, Yad Vashem).

Toate activitățile seminarului s-au desfășurat sub forma unui dialog, iar secțiunile de reflectii, ne-au oferit de asemenea posibilitatea de a ne exprima opiniile. Atelierele de lucru s-au desfăşurat, îndeosebi în zonele muzeale: Sala Numelor, Valea Comunităţilor, Centrul Vizual, expoziţia „Drepţi între popoare”, Memorialul Copiilor, Centrul de Studii, Muzeul de artă etc. Prin Seminarul Internaţional de la Yad Vashem am avut şansa de a înţelege mai bine istoria evreilor în general, dar şi cunoaşterea vieţii lor înainte de Holocaust, din timpul acestuia, precum şi dificultăţile de a se „reîntoarce la o nouă viaţă”.

Un moment deosebit al Seminarului l-a reprezentat întâlnirea cu supravieţuitorii persecuţiilor din timpul Holocaustului. Am ascultat cu mare încărcătură emoţională mărturiile Doamnei Chava Wolf – supraviețuitor al Holocaustului și artist, născută în Wijnitz, Bucovina.

Un alt aspect al Seminarului îl reprezintă prezentarea de materiale educaţionale, utile pentru predarea Holocaustului, atât la cursurile din programele şcolare (clasele a VII-a – a XII-a), cât şi la cursurile opţionale. De asemenea, aceste materiale pot fi folosite şi pentru organizarea/desfăşurarea unor activităţi extracurriculare legate de problematica în discuţie: Ziua Naţională/Internaţională a comemorării victimelor Holocaustului – 9 octombrie/ 27 ianuarie. O altă aplicaţie a Seminarului a fost metodologia de elaborare a unor proiecte educaţionale din perspectivă interdisciplinară.

Trebuie amintită dimensiunea educativă a cursului despre problematica Holocaustului. Astfel, un loc aparte îl ocupă studiu despre „salvatorii”. evreilor din perioada Holocaustului, cărora li s-a dat denumirea de „Drepţi între popoare”. Terminologia a fost preluată din tradiţia iudaică, din literatura Înţelepţilor. Legislaţia de la Yad Vashem apreciază nu numai faptul că non-evrei au salvat evrei, dar mai ales faptul că şi-au riscat viaţa lor prin acest gest uman. Cu recunoştinţa cuvenită, amintim un celebru aforism: „Cine salvează o viață, salvează Lumea întreagă”. (M., Sanhedrin 4:5)

Pentru a cunoaşte specificul cultural al evreilor, am participat la ceremonia de Şabat de la o sinagogă din Ierusalim.

Israelul este şi Ţara Sfântă. Pe lângă activităţile Seminarului am beneficiat şi de două
excursii intitulate generic: “Orașul Vechi”- Ghid Mordechai Levanter și “Masada și
Marea Moartă” – Ghid Edith Yosef.

Studierea problematicii Holocaustului este continuă, se adresează oricărei vârste şi poate fi un reper pentru o schimbare a mentalităţilor. Educaţia viitorului este şi una a acceptării Celuilalt. Într-o „lume globală”, dialogul intercultural trebuie să devină o realitate, iar pentru aceasta e necesar să păstrăm vie memoria istoriei. În acest sens, pline de învăţăminte sunt cuvintele lui Machiavelli: „Cine vrea să afle ce urmează să se întâmple trebuie să aibă în vedere ce s-a întâmplat deja: lucrurile din fiecare epocă îşi au corespondentul în vremurile antice.”

Prof. Fercea Ghiorghița
Colegiul Naţional “Mircea Eliade“ Reșița

Comentarii

comentarii