Usturoiul, „antibioticul“ natural contra infecţiilor urinare
Infecţiile urinare sunt boli ale căilor renale, cauzate de prezenţa în urină a unor germeni microbieni, a toxinelor eliminate de microbi şi a toxinelor de provenienţă alimentară sau medicamentoasă.
Infecţiile sunt localizate, în primul rând, la nivelul căilor urinare, respectiv în vezica urinară, ureter şi uretră. Sunt mai frecvente la copii şi bătrâni decât la adulţi, iar în rândul copiilor mai mult la fete decât la băieţi. Diferenţierea este legată de vârstele cu imunitate mai redusă. La adulţi se constată că inflamaţiile şi infecţiile din zonele inferioare ale tractului urinar pot afecta circa 80% dintre femei, fără a exista un risc major pentru sănătatea generală. În acest caz cele mai frecvente afecţiuni sunt cistitele (la nivelul vezicii urinare) şi uretritele (în uretră).
Factorii favorizanţi ai inflamaţiilor şi infecţiilor renale sunt foarte mult diversificaţi:
– aportul insuficient de lichide care nu asigură o diureză normală.
– formarea de nisip sau calculi (formaţiuni cristaline dure, adesea de consistenţă pietroasă) cu localizare în interiorul rinichilor (bazinet), în vezica urinară şi pe căile urinare inferioare (ureter, uretră);
– pătrunderea pe căile urinare a unor agenţi patogeni (bacili coli, bacili Proteus, Klebsiella, bacili piocianici, streptococi, stafilococi, Candida albicans, bacilul tuberculozei renale, diverşi virusuri);
– stare de denutriţie acută şi prelungită;
– scăderea imunităţii şi a capacităţii de reactivitate a organismului.
Regimul alimentar
Pentru evitarea şi combaterea infecţiilor urinare se impun următoarele măsuri:
– eliminarea alimentelor iritante (alcooluri tari, cafea, cola, ceai negru, zahăr rafinat, produse chimice acide) şi a cantităţii de sare;
– evitarea consumului de grăsimi saturate, carne de porc şi zahăr rafinat;
– mărirea cantităţii de legume consumate în stare proaspătă sau în diferite preparate culinare (mărar, pătrunjel, ştevie, lobodă, ceapă, praz, morcov, napi, urzici, dovleac crud sau fiert în aburi), care sunt bogate în flavonoide, microelemente (Se, Zn, Mg, Fe) şi în vitamine (A, C, E), având proprietăţi diuretice, de eliminare a toxinelor şi de creştere a rezistenţei organismului la infecţii;
– asigurarea unei diureze mărite printr-un aport adecvat de lichide (circa 2 litri pe zi, chiar consumul unui pahar de apă la fiecare oră);
– asigurarea unui tranzit digestiv normal (minimum un scaun pe zi), prin consumul de dimineaţă a trei linguri de tărâţe de grâu care au fost lăsate de seară la muiat în puţină apă;
– reducerea acidităţii urinii, consumând dimineaţa câte două căni mari cu apă de orz, adăugând şi o linguriţă de bicarbonat de sodiu;
– consumul de sucuri naturale de merişor (minim 250 ml pe zi), cu rol de a inhiba aderarea bacteriei Escherichia coli pe pereţii vezicii urinare, precum şi sucuri de afine, zmeură şi coacăze, cu proprietăţi antiseptice şi antiinflamatoare;
– consumul de usturoi (2-3 căţei de 3 ori pe zi, după mese), cu efect de antibiotic natural, având proprietăţi antibacteriene şi antifungice;
– consumul de vitamine (C, B, A), administrate sub formă de sucuri naturale, legume şi fructe proaspete;
– consumul de iaurt şi lapte acru eficiente în stimularea sistemului imunitar, inhibarea dezvoltării microorganismelor dăunătoare şi refacerea florei microbiene saprofite.
În prevenirea şi combaterea infecţiilor urinare se recomandă:
– evitarea tendinţei de abstinenţă urinară la peste 3 ore, fapt întâlnit la unele profesii (şoferi, profesori, militari, chirurgi, vânzători, macaragii etc);
– repaus la pat în perioada febrilă;
– menţinerea unei igiene permanente în regiunea periuterină şi perianală
– păstrarea igienei;
– tratarea la timp a infecţiilor ginecologice;
– aplicarea de comprese calde în regiunea lombară şi băi fierbinţi de şezut;
– tratarea litiazei renale şi a adenomului de prostată;
– tratarea afecţiunilor metabolice (diabet zaharat, obezitate);
– renunţarea la fumat întrucât nicotina şi prezenţa cadmiului din fum facilitează formarea de calculi renali;
– evitarea frigului, a umezelii, a stresului, a eforturilor exagerate, fizice sau psihice;
– întărirea sistemului imunitar.