Vicepreședintele Senatului, Mihai Goțiu: Romsilva va trebui să-mi răspundă la multe întrebări
Vicepreședintele Senatului, Mihai Goțiu, a fost, la sfârșitul săptămânii trecute, într-o vizită de documentare în pădurile seculare de fag ale Carașului, din care o parte au fost incluse recent în Patrimoniul UNESCO. Parlamentarul clujean s-a arătat foarte îngrijorat de cele văzute în Parcul Național Semenic-Cheile Carașului și în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, declarând că situația este foarte gravă.
”Unul dintre cele mai frustrante și iritante lucruri posibile e să constați pe viu modul în care legi și norme care au ca scop protejarea pădurilor, în general, și a parcurilor naționale, în special, sunt folosite în fapt ca pretext pentru a le distruge, în schimbul unui profit financiar discutabil pentru comunitățile locale și pentru România. M-a enervat la culme și risipa cu care s-au făcut exploatările. În câteva ore de mers prin pădure, am văzut zeci de metri cubi de bucăți de bușteni abandonați în zonele de exploatare, cel mai probabil pentru că extragerea lor din pădure și valorificarea ca lemn de foc nu era la fel de profitabilă ca partea de lemn extras pentru cherestea. Într-o perioadă în care numeroase localități s-au confruntat cu o criză acută a lemnului de foc, abandonarea acestor bucăți de bușteni e, pur și simplu, dovadă de iresponsabilitate”, a declarat senatorul USR.
La capitolul lucruri bune, Mihai Goțiu a menționat Festivalul Internațional de Jazz de la Gărâna. ”Nu e vorba doar de atmosfera extraordinară de la concertele de vineri și sâmbătă, ci de efectele benefice asupra comunității. N-am mai fost la festival de aproape zece ani, de la o reprezentație fabuloasă a lui Jean-Luc Ponty. Am văzut că, între timp, în localitățile apropiate, au apărut numeroase pensiuni și chiar hoteluri și mi-e greu să cred că cineva ar putea nega că această dezvoltare nu are legătură și cu festivalul. Asta m-a făcut să mă gândesc la un proiect național complex, care să susțină festivalurile care se desfășoară în situri sau în apropierea unor situri UNESCO ori de pe lista tentativă UNESCO, cum sunt, pe lângă cel de la Gărâna, festivalurile de film ”Lună plină”, de la Biertan, ori ”Anonimul”, de la Sfântul Gheorghe, din Deltă, Festivalul ”Sighișoara Medievală” din Cetatea Sighișoarei, ”FânFest” de la Roșia Montană și multe altele din Maramureș, Bucovina ori Munții Orăștiei. Publicul unor astfel de festivaluri se suprapune în mare măsură cu adepții agroturismului, ai turismului activ în natură și/sau ai turismului cultural. Sunt convins că valorificarea siturilor naturale și culturale UNESCO ar aduce mai multe beneficii României decât oaia lui Daea”, a spus senatorul clujean.
Vizita lui Mihai Goțiu în pădurile Carașului a fost una neoficială, fiind însoțit de consilieri și de experți în silvicultură și biodiversitate. ”N-am dorit să alertez autoritățile locale și instituțiile responsabile din domeniu, în frunte cu Romsilva, pentru a nu risca să ajung pe trasee sterilizate expres înainte. Cu siguranță însă, ținând cont de ce am constatat la fața locului, vor trebui să-mi răspundă la multe întrebări pe viitor”, a adăugat vicepreședintele Senatului României. Un filmuleț cu o sinteză a înregistrărilor făcute pe teren va fi prezentat publicului larg, iar un raport va fi pregătit pentru Parlament și grupul de lucru pe problematici de mediu din cadrul USR, urmând să stea la baza unor propuneri de modificări legislative care să asigure o protecție reală a pădurilor, a parcurilor naționale și a altor zone naturale protejate.
O parte din pădurile seculare de fag din parcurile naționale vizitate de Mihai Goțiu au fost incluse, tot săptămâna trecută, în urma unei reuniuni la Cracovia, în Lista Patrimoniului Mondial – UNESCO. Delegația Parlamentului României în Polonia a fost condusă de senatorul Vlad Alexandrescu, vicepreședinte al USR. Prin acest succes pentru România, se impune un grad ridicat de protecție pentru pădurile virgine de fag de pe o suprafață de 24.000 hectare, aflate în zonele Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei (Caraș Severin), Masivul Cozia, Lotrișor (Vâlcea), Codrul secular Șinca (Brașov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groșii Țibleșului, Strâmbu Băiuț (Maramureș). Pădurile virgine sunt ultimele zone în care natura supravieţuieste în forma sa pură, fără niciun fel de intervenţie umană. Aceste păduri sunt ecosisteme stabile, în care trăiesc până la 13.000 de specii, și ele reprezintă 65% din pădurile virgine rămase pe continent (exceptând Rusia).
Reprezentanții USR își asumă să monitorizeze respectarea strictă și reală a regimului de protecție instituit prin includerea în UNESCO, transpunerea acestui lucru în legislația națională, precum și valorificarea acestui statut în beneficiul comunităților locale și al României.
***
Imagini în avanpremieră din raportul aflat în pregătire:
