Victimele regimului comunist au fost comemorate la Reşita VIDEO
Victimele regimului comunist au fost comemorate la Reşita, la fel ca în fiecare an, de sărbătoarea celor 40 de Sfinţi Mucenici. În anii ’50, peste 40.000 de bănăţeni au fost deportaţi în Bărăgan sau încarceraţi în temniţele de la Gherla, Aiud şi Jilava.
Luptători din rezistenţă anticomunistă din munţii Banatului, martiri ai închisorilor şi deportaţi din satele carasene. Cu toţii au fost pomeniţi la troiţa din Parcul Carasana, închinata victimelor regimului comunist. În 2011, data de 9 martie a fost declarată Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti.
Cei care s-au întors de acolo îşi amintesc şi astăzi coşmarul pe care l-au trăit.
Pe o fâşie de circa 25 de kilometri de la graniţa cu Yugoslavia, din județele Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți, în a doua zi de Rusalii a anului 1951, au fost deportate în Bărăgan aproximativ 60.000 de persoane, dintre care, aproape un sfert au fost copii. Mulți nu au mai reușit să se întoarcă niciodată acasă, răpuși de arșiță, geruri sau neajunsuri în pustiul Bărăganului.
Peste 60 mii de oameni, în mod arbitrar, au fost ridicaţi, într-o noapte din casele lor, fără a li se lăsa posibilitatea de a lua decât o foarte mică parte din avutul lor, urcaţi apoi în bou-vagoane şi duşi în mijlocul Bărăganului. Este vorba de elită ţărănească a Banatului. A fost o dramă de proporţii şi deportarea, prin jurisprudenţă, este considerată crimă împotriva umanităţii. La noi, din păcate, ca şi în vremea respectivă, deportarea este acoperită de termeni precum strămutarea.
Practic, prin deportarea în Bărăgan, regimul comunist a rezolvat două chestiuni o dată: persoanele care s-au opus colectivizării au fost izolate și, cu proprietățile, casele, pământurile, animalele şi utilajele pe care le-au confiscat, au pus bazele colectivizării.
