VIDEO Dunarea – intre speranta si cimitir – Istoria nespusă a Dunării bănățene însângerate
Întâlnire emoționantă în Clisura Dunării. Foștii deținuți politici și deportați în Bărăgan și-au amintit de perioada în care mulți români ce-și căutau libertatea dincolo de Dunăre au sfârșit secerați de gloanțe, pe vremea comunismului. ”Dunărea însângerată” mai este denumit fluviul care a ucis mare parte dintre cei care se încumetau să înoate până pe malul sârbesc.
”Am avut bucuria de a întâlni şi reîntâlni cu foştii deţinuţi politici şi foştii deportaţi în Bărăgan din filialele AFDPR Braşov şi Bucureşti, care au venit în zona noastră pentru a rememora ceea ce au trăit în urmă cu mulţi ani, momente de mare încărcătură emoţională, atât din punct de vedere istoric, cât şi sufleteşte. Mulţi au încercat în anii 1949, 1950, 1951, să treacă înot Dunărea, pentru a ajunge pe pământul libertăţii, o Dunăre însângerată, după ce mulţi şi-au pierdut viaţa aici, înecaţi, alţii fiind capturaţi şi bătuţi mai apoi în miliţiile din zonă, de unde au fost transferaţi în penitenciarele din ţară, dar şi seceraţi de gloanţele soldaţilor care păzeazu frontiera, doar pentru că au visat să fie liberi”, a declarat Cornelia Fetea, preşedinta Asociaţiei Foştilor Deţinuţilor Politici şi Foştilor Deportaţi în Bărăgan din Caraş-Severin.
Foştii deţinuţi politici şi foştii deportaţi au ţinut să vadă Dunărea şi la intrarea fluviului în ţară, după ce alte întâlniri le-au avut în zona unde acesta se varsă în mare, acolo unde tinerii de la vremea aceea au săpat Canalul Dunăre-Marea Neagră.
”Din această parte a ţării au fost deportaţi mulţi oameni, deopotrivă, români şi sârbi, având în vedere că în 1951 exista un conflict între preşedintele Iugoslaviei de atunci, Iosip Broz Tito, şi Moscova, fapt pentru care s-a dorit să se scape de fruntaşii satelor şi de cei care opuneau rezistenţă comunismului. Au fost deportaţi, din Caraş-Severin, români, sârbi şi cehi. Toate acestea ar trebui cunoscute de tineri, pentru a păstra vie, pe mai departe, memoria celor care au dispărut”, a afirmat Cornelia Fetea.
Octav Joza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România şi subsecretar de stat în Guvernul României cu problemele foştilor luptători din rezistenţa anticomunistă susţine că această deplasare a fost una culturala, istorică, educativă, religioasă și comemorativă în egală măsură.
”Această zonă, Orşova – Moldova Nouă, am intitulat-o Dunărea Însângerată şi este motivul pentru care am venit aici. Lăsând la o parte frumuseţile defileului Dunării, noi nu putem să-i uităm pe cei care au încercat să scape din lagărul comunist, încercând să treacă fluviul spre Serbia, iar mai apoi spre Occident, dar care au fost împuşcaţi de către grăniceri. Curentul fluviului ducea cadavrele pe malul sârbesc, fapt pentru care, în ţara vecină, sunt sute de morminte a unor persoane neindentificate. De aceea facem aceste excursii în care luăm cu noi şi tineri, pentru a cunoaşte istoria părinţilor, bunicilor sau străbunicilor lor”, a subliniat Octav Joza.
Tot pentru a cunoaşte aceste lucruri, în ultimii 12 ani, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România a susţinut circa 150 de conferinţe, la care au fost prezenţi aproape zece mii de elevi de liceu, studenţi şi chiar profesori de istorie.
Alături de foştii deţinuţi politici şi foştii deportaţi s-au aflat şi oficialitatile oraşului Moldova Nouă.