VIDEO Lumea satului românesc: Moşii de iarnă, 14 februarie – Tradiţii pentru spor şi sănătate
Nu începem, fără a vă aminti că trebuie să cumpărați cele trebuincioase preparării cotoroahelor sau piftiilor, cum vreți să le spuneți. Adică, picioare de porc proaspete și afumate, ciona- la fel, cap de porc și șorici fiindcă în această sâmbătă care precede Duminica Lăsatului sec de carne, cunoscută în popor sub numele de Moşii de Iarnă sau Moşii cei Mari, Biserica Ortodoxă a rânduit să se facă pomenirea moşilor şi strămoşilor noştri, adormiţi în dreapta credinţă. Se mănâncă și se dau de pomană cotoroage, cu tot cu vas. Plus un pagar de răchie, cu un pup din pâine și o lumânare.
Istoricul sărbătorii
Odată cu Moşii de iarnă, în toate lăcaşurile de cult ortodoxe începe etapa sâmbetelor dedicate celor răposaţi întru Domnul (şapte la număr), iar aceasta se încheie cu Sâmbăta lui Lazăr, prăznuită de ortodocşi înainte de Săptămâna Mare sau a Patimilor lui Iisus.
De aceea, timp de şapte sâmbăte se fac pomeniri şi se rostesc rugăciuni pentru cele mai dragi fiinţe din viaţa noastră: rude şi prieteni, trecute de ultimul hotar al vieţii pământeşti.
Biserica ortodoxă rânduieşte astfel de momente de reculegere, pentru că nu vede în moarte sfârşitul existenţei omului.
Totdeauna, praznicul se săvârşeşte sâmbăta
Praznicul Moşilor de iarnă se săvârşeşte întotdeauna în sâmbăta ce precede săptămâna albă sau a brânzei, o etapă pregătitoare pentru începerea Postului Mare. Cu acest prilej, credincioşii au dezlegare să consume lapte, brânză, peşte, ouă, bucate de culoare albă sau care conţin ingrediente de culoare albă. La sărbătoarea Moşilor de Iarnă facem pomenirea moşilor şi strămoşilor cei mai îndepărtaţi din neamul nostru, pe care noi nu-i ştim. Poate aceştia, din diferite motive, n-au avut parte de slujbele tradiţionale după plecarea în eternitate, poate au murit pe front sau în împrejurări dramatice departe de casă.
Păstrăm tradiţiile lăsate de strămoşii noştri
De la moşii şi strămoşii noştri păstrăm tradiţii şi obiceiuri religioase, pe care ei le-au transmis din generaţie în generaţie.
Din Sâmbăta Moşilor de Iarnă şi pe parcursul celor care urmează până la Sâmbăta lui Lazăr, figurile celor mai dragi, persoane plecate în eternitate, revin aievea în gândurile noastre cu amintirile de neuitat, cuibărite în sufletele noastre.
În perioada comemorărilor, ne întoarcem în timp şi retrăim cele mai plăcute momente petrecute cândva împreună cu rudele şi prietenii noştri mutaţi la Viaţa de Dincolo.
Tradiţii şi obiceiuri
În ziua praznicului, tradiţia spune că, pentru pomenire, sunt necesare mai ales: coliva, un colac, o sticlă de vin, pomelnicul şi lumânări. După posibilităţi, credincioşii mai duc la biserică, spre pomenire, pachete cu cotoroage – piftie, cu carne, brânzeturi, mere şi cu bucatele preferate de cei pe care-i comemorează.
Persoanele comemorate, spune tradiţia, veghează asupra casei de unde au plecat în eternitate.
Potrivit ritualului creştin ortodox, atât la Moşii de Iarnă (prima din cele şapte sâmbete), cât şi la ultima, Sâmbăta lui Lazăr, creştinii ortodocşi fac parastase: cu preparate de dulce (la Moşii de Iarnă) şi cu mâncare de post la Sâmbăta lui Lazăr, pomenire la care participă, prin tradiţie, mai mult femeile.
Obiceiuri în Banat și Transilvania
În Banat, se prepară cotoroagele și grâu cu unt. Credincioşii bănăţeni prepară pentru acest praznic deosebit, vestitele cotoropage, sau piftii ori răcituri – cum li se mai spune. După ce se încheagă, li se pune câte un ,,pup” făcut în casă din aluat de pâine, sau colac cumpărat de la magazin, un pahar cu răchie și grâu fiert preparat cu unt şi cu brânză dulce – în unele locuri.
În pachetele care se împart de pomană, se pune aceste preparate specific praznicului, dar şi o bucată de carne de porc afumată sau chiar prospătă. La fiecare ofrandă se împarte şi câte o lumânare.
În Crișana si toată Transilvania, în ziua praznicului, gospodinele slujesc la Biserică pachete cu bucatele preferate de cel comemorat. Alături de colivă, gospodinele pun în pachet şi o prăjitură specială (pupi), un chec umplut cu mere. După slujbă, pachetele se împart celor săraci. În cimitire, se fac slujbe speciale la mormintele rudelor comemorate, se aprind lumânări şi tămâie.
Ce trebuie să ştim despre comemorarea celor dragi
Sâmbătă, în ziua Moşilor de Iarnă, credincioşii care fac pomeniri, trebuie să participe la Sfânta Liturghie, ce se oficiază în fiecare lăcaş de cult ortodox. După aceasta, urmează slujba Parastasului pentru cei comemoraţi, slujbă care se desfăşoară după un ritual specific. În această zi, se pomenesc la parastase toţi credincioşii care au trăit în dreapta credinţă şi au respectat tradiţiile creştine.
În schimb, la aceste slujbe speciale nu pot fi pomeniţi cei nebotezaţi şi sinucigaşii, care nu au nădăjduit în Învierea lui Hristos. În acelaşi timp, Sfinţii Părinţi au rânduit să se facă pomenirea celor mutaţi la Domnul, sâmbăta, deoarece în această zi Hristos a stat cu trupul în mormânt şi tot sâmbăta face trecerea spre duminică, ziua învierii Sale cu trupul. Nu se fac nunţi în intervalul de la Lăsatul secului de carne şi până la Duminica Tomii
InfoCs vă oferă și o rețetă video a celebrului preparat ,,cotoroage bănățenești”
[youtube id=”XREC5svMtdE”]