VIDEO NERA A FOST SALVATA -DEOCAMDATA! SATENII SI ONG-urile AU SARIT CU TOTII

IN 16 FEBRUARIE LOCUITORII DIN PRIGOR ŞI ONG-URILE DIN ROMÂNIA ŞI SERBIA AU SPUS ,,NU” MICROHIDROCENTRALELOR PE RÂUL NERA. ÎN ACEASTĂ SITUAŢIE, VA FI GREU CA AUTORITĂŢILE DE MEDIU ŞI INVESTITORUL SĂ SPUNĂ ALTCEVA !
Localnicii din Prigor se opun construirii de microhidrocentrale pe râul Nera, fapt pentru care, Agenţia pentru Protecţia Mediului a organizat, marţi după-amiaza, o dezbatere publică privind emiterea acordului de mediu pentru construirea acestora.

„Autorităţile locale vor trebui să ţină cont de această dezbatere, de părerea concetăţenilor mei şi eu sunt întru totul de acord cu părerea lor. Nu ne tragem de la o investiţie, dar vrem ca pe termen lung să respirăm şi să bem apă curată, pentru că vrem să avem o societate sănătoasă. După cum se ştie, avem o biodiversitate virgină şi nu ne permitem ca pe termen lung să ne trezim că rămânem fără apă potabilă. În aval de construcţia pe care vor s-o dezvolte, adică microhidrocentralele, avem captarea de apă, iar de acolo sunt captate două localităţi, Pătaş şi Borlovenii Vechi. Ori noi nu putem, în ani secetoşi, să-i alimentăm cu marmită. Ne trebuie bani la comunitate, însă, nu cu orice preţ”, a declarat Ion Vintilă Miclău, viceprimarul comunei Prigor.

Mai exact, pe râul Nera se doreşte a fi construite două microhidrocentrale şi să producă energie verde, pe care să o valorifice în sistemul energetic naţional. Reprezentanţii societăţilor care intenţionează realizarea celor două microhidrocentrale susţin că opoziţia oamenilor este din cauza neînţelegerii clare a acestor tipuri de proiecte, a faptului că lumea a fost greşit informată şi canalizată spre acest punct în care ne aflăm astăzi.

„Din punctul meu de vedere, e păcat că se refuză o dezvoltare zonală, un proiect care aduce beneficii importante comunităţii. Am încercat să le explic aceste lucruri, dar nu am fost lăsat. E dreptul lor să ia o decizie. Beneficiile pentru comunitatea locală ar fi banii care ar intra anual, investitorii au venit deschişi la Primăria Prigor şi au propus să finanţeze şi partea de învăţământ local, iar comunitatea locală ar putea să se achiziţioneze de către comunitatea locală, energie mai ieftină. Faptul că se captează o parte din apă, prin legislaţia românească, prin toate avizele care s-ar da şi care s-au dat, obligaţia este de a păstra cursul de apă, în aşa fel încât să se păstreze viaţa pe vale. E vorba de un sector de 11 km. Toată apa se întoarce înapoi în râu. Sunt activităţi industriale pe Valea Nera, dar nimeni nu vrea să le recunoască acum. În ceea ce ne priveşte, este un tronson care este în afara ariei protejate”, a afirmat Cristian Mâţu, consultantul general al celor două societăţi.

Potrivit lui Cristian Mâţu, pe Nera sunt exploatări masive de lemn, sunt cariere în funcţiune, sunt construcţii abandonate.
„Este o poziţie dată de unele ONG-uri şi alte asociaţii, care se opun categoric acestor proiecte şi se bazează pe alte experienţe nefaste din alte locaţii, cu toate că în România s-au făcut multe hidrocentrale unde nu au fost probleme. Dar, întotdeauna, un exemplu nefast aduce după sine un val de negare. Oamenii, practic, dau cu piciorul, printre altele, la un ajutor financiar pe care şi l-ar creea singuri, locuri de muncă, achiziţii din zonă de materiale de construcţii”, spune consultantul societăţilor. În opinia sa, momentan, proiectul va fi stopat şi, probabil, vor fi puse anumite condiţii suplimentare pe partea de avizare, dar este greu de crezut că investiţia ar mai avea vreo şansă de realizare.

Dezbaterea de marţi seara este într-o procedură perfect legală în România, într-o etapă care este oferită unui numeros public prezent la ea. Au existat şi reacţii mai puţin argumentate, dar şi reacţii care au fost deja înregistrate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului din Caraş-Severin.

„Numai postarea pe site a studiilor a generat această reacţie, care este una normală şi cred că este printre puţinele ocazii când o dezbatere publică îşi atinge scopul, în care publicul reacţionează. A fost o dezbatere în care publicul chiar s-a implicat. Reacţii au fost şi din partea organizaţiilor cu vechime în domeniului mediului, de la academii, de la oameni care sunt preocupaţi de protecţia mediului”, a precizat Marius Vodiţă, directorul Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin.

La dezbatere au participat şi reprezentanţi ai ţării vecine, Serbia, şi anume, primarul localităţii Biserica Albă, directorul Apelor din aceeaşi localitate, reprezentanţi ai două ONG-uri, conducătorii ariilor protejate Caraş-Nera, dar şi din Municipalitatea Pancevo.
„Mesajul pe care l-am adus aici este că proiectul prezentat nu a primit nicio aprobare din partea Serbiei, din cauză că Ministerul Mediului, Agenţiile de Mediu ori Cancelaria din Belgrad de la noi nu au fost anunţate că acest proiect urmează să se deruleze, iar ceea ce se întâmplă în România vine spre noi, spre Serbia, unde se găsesc două arii protejate. În plus, am vrut să ne dăm mâna cu fraţii români”, spune Marius Solgea, din partea unui ONG din Pancevo.

Veniţi în număr foarte mare la dezbatere, sătenii şi-au exprimat şi ei dezacordul faţă de acest proiect, ceea ce ar putea înseamna, practic, întreruperea acestuia.
„Valea Almăjului este o cetate naturală, iar râul Nera este considerat de noi Râul Maicii Domnului. Este atâta armonie între om şi natură şi este păcat să fie distrusă. Au făcut, înainte vreme, barajul de la Poneasca, în care noi, până atunci, ne scăldam. Acum, din păcate, a mai rămas doar un firicel de apă”, a declarat unul din săteni.

Nera este cea mai curată apă din judeţul Caraş-Severin, dar şi din Timiş şi izvorăşte din Munţii Semenic, iar prin instalarea acestor microhidrocentrale, localnicii se tem că râul va seca pe o lungime de câţiva kilometri, iar flora şi fauna vor dispărea. Aici vin turişti din ţară şi din străinătate, pentru a vizita Cheile Nerei – Beuşniţa şi pentru a merge pe cursul apei.
La fel s-a întâmplat și pe cursul pârâului Capra din Munții Făgăraș, dar cel mai apropiat exemplu este de la Bolova spre stația de telescaun unde au fost construite doua asemenea microhidrocentrale.

Deși problema salvării râului Nera a fost una mediatizată de toate publicațile din Banat și de o bună parte a publicațiilor la nivel național, din tot eșcherul politic, doar o singură formațiune politică a fost prezentă la Prigor și a militat pentru salvarea mediului și a râului Nera. Tinerii, alături de președintele organizației județene – și el tot tânăr, au îmbrăcat tricouri pe care era imprimat îndemnul ,,Salvați râul Nera”. Deși este vorba de o formațiune politică, nici unul dintre tinerii implicați, nu a afișat vreo un însemn al partidului lor și au avut grijă să fie doar buni bănățeni și cetățeni care vor să salveze arealul văii Nerei.

Comunitatea de-clic.ro anunță lansarea campaniei #sosNERA și a petiției adresată APM Caraș Severin. În contextul în care Semenic Energy SRL și Nera Prigor Energy SRL doresc să construiască microhidrocentrale pe râul Nera, Călin Dejeu a inițiat o campanie susținută de de-clic.ro.

Nici măcar procedura de infringement pornită de Comisia Europeană nu poate stăvili vânătoarea de profituri generate de așa-zisele certificate verzi. Propaganda prezintă MHC-urile ca surse de energie curată deși ele distrug ireversibil cele mai valoroase refugii ale naturii. Mai mult, au o amprentă de carbon considerabilă contribuind așadar la fenomenul încălzirii globale.

Ca urmare a mobilizării extraordinare, petiția a ajuns la peste 30.000 de semnături în doar o săptămână. Presiunea publică a dat roade, autoritățile susținând în data de 15 februarie o consultare publică la Prigor. La consultare a fost prezentă inclusiv o delegație de 15 persoane din Serbia, invocând Convenția de la Espoo.

Până la data prezentă, autoritățile nu au emis un răspuns oficial cu privire la cerințele formulate în petiție.

Comentarii

comentarii