Românii din Timoc serbează Crăciunul în tradiția românească

Facebook Tweet LinkedIn Email Print

Astăz 7 ianuarie, românii/vlahii din Serbia de Răsărit, sărbătoresc Craciunul pe stil vechi. În Mănăstirea din Mălainița şi în toate bisericile din cadrul Protopopiatului Daciei Ripensis din Valea Timocului, a fost oficiată Sfânta Liturghie, iar copiilor, le-au fost oferite cadouri.
Astăzi începe, pentru fraţii noştri români din Valea Timocului sărbătoarea minunată a Naşterii Domnului sau Crăciunul, pe rit vechi. Aceştia sărbătoresc după calendarul iulian, la fel ca şi ruşii lipoveni, ucrainenii din Dobrogea, basarabenii şi sârbii din Banat. În Timoc, dar şi în Voivodina este în aceste zile mare sărbătoare.

[youtube id=”ep3e1G1nQw8″]

Românii din Valea Timocului, dar şi cei din Voivodina, sărbătoresc în aceste zile, în care la noi se sărbătoreşte Boboteaza şi Sfântul Ion, Crăciunul. Cetăţeni ai Serbiei, aceşti fraţi ai noştri păstrează obiceurile calendarului iulian de sute de ani. În seara de 6 ianuarie copii din întreaga Serbie, deci şi cei ai fraţilor noştri din Valea Timocului, îl aşteaptă cuminţi pe Moş Crăciun, iar oamenii se pregătesc să întâmpine, aşa cum se cuvine, Naşterea Mântuitorului.

La Kladovo, preşedintele Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Românilor „Dunărea”, Tihan Matasarevici le-a pregătit copiilor români care urmează cursurile de limba română la şcoala din satul Podvrşka o mare surpriză. Transformat în Moş Crăciun, pentru câteva ore, Matasarevici, împreună cu nepotul său Alexander Najdanovici – liderul Asociaţiei Studenţilor Timoceni din Craiova, dar şi cu colaboratorul nostru – Ivan Marinovici, vor dărui cadouri minunate unui număr de circa 30 de copii. Este vorba despre copiii care în istorica zi de 13 noiembrie 2013 începeau primele cursuri de limba română autorizate de statul sârb în satul lor natal. Invocând poate şi calitatea acestor micuţi de martori la un adevărat moment istoric, Moş Crăciun va lua la cunoştinţă cum aceşti copii au învăţat deja să scrie „mama” în limba strămoşilor noştri şi cum şi-au dat ei silinţa să împlinească visul de două secole al părinţilor şi bunicilor lor, acela de a-şi putea învăţa nestingheriţi limba maternă.

Obiceiuri de Crăciun în Valea Timocului

În fiecare an, la 7 ianuarie, după calendarul de rit vechi, românii timoceni sărbătoresc Crăciunul. Praznicul Naşterii Domnului este sarbătoarea familiei, a părinţilor, dar mai ales a copiilor, aşa cum se întâmplă şi în Ţara Mumă. În satele din Valea Timocului, românii şi-au păstrat nu numai limba, dar şi tradiţiile moşilor şi strămoşilor lor. Cetele de colindători se formează cu câteva săptămâni înainte de venirea Crăciunului. În această perioadă, bătrânii satului îi învaţă pe tineri cum să cioplească beţele cu care vor merge la colindat. Denumite chiar colindeţe, ciomegele se cioplesc doar din lemn de salcie, după care se trec prin vatra focului, pentru a căpăta mai multă tărie. Şi gazdele colindătorilor îşi pregătesc casele conform datinei. Ei fac curăţenie şi aşează în fiecare colţ al camerei în care vor fi primiţi oaspeţii fân şi nuci. Ritualul simbolizează belşugul şi rodul. Timocenii, la fel ca şi ceilalţi creştini, se pregătesc de sarbătoarea pe rit vechi a Crăciunului, prin curăţenie spirituală. Astfel, ei postesc până în ziua Naşterii Domnului. În Ajunul Crăciunului, pe 6 ianuarie, se ţine post negru şi nu se mănâncă nimic până la apusul soarelui. Pe 2 ianuarie, de Ignat, gospodarii taie porcii, iar gospodinele pregătesc carnea pentru preparatele ce vor sta pe mesele de Crăciun. Obiceiul tăierii porcului are rădăcini în tradiţia precreştină de sacrificare rituală, care se face la sfarşitul unui an pentru bunăstarea celui care urmează.

Potrivit tradiţiei din Timoc, la sacrificarea porcului, coasta dreaptă a animalului se păstrează întreagă până la 14 ianuarie, când se prăznuieşte „Ziua moaşelor”. În această zi, gazda frige coastele şi o invită la masă pe cea care i-a moşit copiii. Porţile se lasă descuiate în noaptea de Ajun. Tot atunci, colindătorii se adună în cete şi pornesc la colindat. Potrivit tradiţiei, colindele alungă diavolul, de aceea este mare păcat dacă cineva stă cu poarta încuiată în noaptea de Ajun. În timp ce sunt colindate, gazdele sunt lovite cu colindeţele din lemn, pentru ca urările să se împlinească întocmai. Răsplata tradiţională a colindătorilor este formată din nuci, brânză, ceapă, rachie şi vin.
Masa de Crăciun se pregăteşte tot în noaptea de Ajun. Gospodinele coc în cuptor colaci împletiţi şi, conform tradiţiei, se mai pregăteşte mămăligă şi se frige carne. De pe masa de Crăciun nu lipsesc nici alte mâncăruri tradiţionale româneşti: piftii, sarmale, cârnaţi, tobă sau caltaboş. Sărbătorile de iarnă, pe rit vechi, se încheie la 19 ianuarie, când românii timoceni prăznuiesc Boboteaza. În satele de pe Valea Timocului este obiceiul ca la această sărbătoare, la colindat să meargă femeile.

Slujbe în limba română

În parohiile ortodoxe române din Serbia de Răsărit pe 7 ianuarie, este sărbătorit Crăciunul pe stil vechi. Sfinta Litughie este oficiată în bisericile din Valea Timocului și Valea Moravei. În biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli și Sfânta Cuvioasa Maica Parascheva” din Mălainiţa Sfânta Liturghie este oficiată de câtre preacucernicul Părinte Protopop Bojan Aleksandrovici, Vicar al Timocului. La slujbă participă numeroşi credincioşi, din care majoritatea sunt copii-colindători. Şi în paraclisul parohiei Bor – Metoniţa, închinat Tuturor Sfinților, Sfânta Liturghie este oficiată de câtre Preacucernicul Părinte Antonie Isac, paroh al Borului. În Valea Moravei unde trăiesc foarte mulţi români/vlahi, în biserica cu hramul „Sfinţii Mucenicii Montanus şi Maxima din Sigidunum” Sfânta Liturghie este oficiată de câtre Preacucernicul Părinte Iel Buobu Lui, paroh de Horreum Margi şi Isacova.

Crăciun fericit!!!

Mulțumiri părintelui Bojan Alekandrovici