VIDEO Tradiţii pentru spor şi sănătate la praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului-Sărbătoarea Luminii
Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului din data de 21 noiembrie este prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului şi este cunoscută în popor sub numele de Vovidenia sau Ovidenia- Sărbătoarea Luminii.
Praznicul din această zi aminteşte de momentul în care Fecioara Maria a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim.
Istoricul sărbătorii
Ioachim şi Ana s-au rugat la Dumnezeu să aibă un copill
În Galileea acelor timpuri era o mare ruşine să nu ai copii, iar Ioachim şi Ana s-au rugat lui Dumnezeu să-i scape de ruşinea lumii, binecuvântându-le viaţa cu un copil. În rugăciunile lor fierbinţi, Ioachim şi Ana au promis că, dacă vor avea un copil, pruncul va fi dăruit lui Dumnezeu.
Pregătirea Fecioarei Maria pentru intarea în Templu
Intrarea în Templul din Ierusalim a Maicii Domnului s-a întâmplat într-o zi de 21 noiembrie, pe când Fecioara Maria împlinise trei ani. Atunci, părinţii ei Ioachim şi Ana şi-au amintit de făgăduinţa făcută că, atunci când vor fi părinţi, vor închina copilul lor bunului Dumnezeu.
Tradiţii pentru spor şi sănătate – Sărbătoarea Luminii-o zi magică
În popor, Vovidenia, ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică, este considerată a fi o zi magică. În această zi se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme. Numele de Vovidenie provine din slavonă şi se traduce „ceea ce se face văzută”.
În tradiţia populară, în ziua de Vovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor.
În popor, sărbătoarea este asociată cu simbolurile luminii : candela, lumânarea, focul şi soarele. Pentru reuşita copiilor din acea familie, candela trebuie să fie aprinsă în căminul fiecărui credincios, iar focul să ardă în cămin toată noaptea.
Se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna.
Dacă în noaptea de Ovidenie va fi cer senin, anul viitor va fi secetos şi pomii nu vor avea rod bogat ; în schimb, dacă ninge va urma o iarnă cu multă zăpadă şi un an roditor.
Împotriva farmecelor şi a pagubei, de Ovidenie, se ung uşile şi ferestrele cu usturoi.
Sărbătoarea este cinstită de credincioşi prin rugăciune şi ofrande -bucate de post, peşte şi lumânări -duse la biserică şi sfinţite, pentru a dobândi sănătate, bucurii, reuşite şi o bună vedere.
Tradiţia spune că, atunci când credincioşii respectă această sărbătoare, în anul următor vor avea hambarele pline şi belşug în gospodărie.
.Copiii pregătesc crenguţele de măr
În ajunul sărbătorii, copiii practică un ritual: aceştia pun crenguţe de măr într-un vas cu apă în care adaugă şi agheasmă.
Vasul se aşază într-un loc călduros, unde să pătrundă lumina. Până la Anul Nou, crenguţele de măr înmuguresc şi înfloresc, iar la pragul dintre ani copiii care le-au îngrijit merg cu ele la rude şi la prieteni, folosindu-le ca sorcovă.
De-a lungul timpului, s-a dovedit că persoanele sorcovite cu crengile de măr înflorite sunt apărate în acel an de boli, de pagubă şi de întâmplări dramatice.
Pomeniri pentru cei care au murit fără lumină
În ziua praznicului, la biserică se fac pomeniri pentru cei care au murit în condiţii suspecte, fără lumânare şi pentru cei înecaţi. În memoria acestora se împart pachete cu peşte, cu fructe şi lumânări sau o candelă.