VIDEO “BALAURI, DRAGONI, DINOZAURI”. MITOLOGIE ȘI ȘTIINȚĂ INTR-UN LOC DE POVESTE: GEOPARCUL DINOZAURILOR ȚARA HAȚEGULUI

La un pas de noi. La Haţeg. Vin străinii din toată Europa să vadă minunea, dar românii, bănăţenii din Timiş sau Caraş, o ignoră. Şi sunt doar vreo 120 de km până acolo. Şi în plus, în drum, se poate vizita şi Sarmisegetuza sau biserica unicat de la Densuş. Deci, haide la drum.
BALAURI, DRAGONI, DINOZAURI”. MITOLOGIE ȘI ȘTIINȚĂ INTR-UN LOC DE POVESTE: GEOPARCUL DINOZAURILOR ȚARA HAȚEGULUI.
Expoziția permanentă „Balauri, dragoni, dinozauri”, unicat în România, deschisă la sediul Geoparcului Dinozaurilor – Universitatea din București, din Hațeg (județul Hunedoara), str. Libertății, nr. 9A îi invită pe vizitatori să descopere un concept nou, care valorifică legendele balaurilor, mitul dragonilor și fascinația pentru dinozauri. Cu acest prilej, sediul Geoparcului se prezintă, celor care îi vor trece pragul, într-o nouă imagine, cu elemente de identitate vizuală specifice unui real Centru de vizitare.

[youtube id=”JRVf9z2cwQI”]

Vedeta expoziției este Balaurul bondoc, o specie unică de dinozaur carnivor feroce, descoperită până în prezent doar pe teritoriul ce forma Insula Hațegului, acum cca. 70 de milioane de ani. Macheta în mărime naturală a dinozaurului a fost realizată, cu un accent deosebit pe detaliile științifice, de către celebrul paleoartist canadian Brian Cooley în colaborare cu soția sa, Mary Ann Wilson.
“Ne-am imaginat Balaurul de culoare închisă și ascunzându-se în umbră, atacând victimele atunci când se
apropiau. Deoarece unele păsări, în special masculii, au de multe ori un colorit dinamic pentru a-și atrage perechea, reconstrucția noastră are unele nuanțe de roșu, inclusiv o creastă în culori vii”, explică Brian Cooley viziunea sa asupra dinozaurului.

Balaurul bondoc a fost descoperit în anul 2009 de paleontologul clujean Mátyás Vremir. Descoperirea a fost primită cu mare entuziasm la nivel mondial, astfel că o echipă internațională de oameni de știință alcătuită din Zoltán Csiki – Sava de la Universitatea din București, Mátyás Vremir de la Societatea Muzeului Ardelean, Steve Brusatte de la Universitatea din Columbia și Mark Norell de la Muzeul American de Științele Naturii din New York au început cercetări amănunțite. Ei au ajuns la concluzia că aveau de a face cu un prădător înrudit cu Velociraptor , având o lungime de aproximativ 1,8 m și cu caracteristici anatomice deosebite, fiind un amestec între un curcan uriaș și un pitbull. Dorind să omagieze cultura românească, cercetătorii au fost cei care l-au botezat Balaurul bondoc.

“Am ales un concept special de expoziție interactivă în care să alăturăm macheta dinozaurului cu reconstituirea mediului său natural, dar și cu informații despre cercetători și ce a însemnat această descoperire pentru știință, incluzând reprezentări ale Balaurului în viziunea unor graficieni din întreaga lume. Totodată, ne-am propus să demonstrăm că între știință și mitologie există o legătură puternică, așa că am plasat dinozaurul într-un context al miturilor și legendelor hațegane despre balauri și dragoni. Dorim să le oferim vizitatorilor o experiență unică, într-un spațiu reorganizat și regândit în concordanță cu valorile și ideea de Geoparc”, afirmă dr. Alexandru Andrășanu, directorul Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului – Universitatea din București.

Expoziția deschisă permanent este un nou eveniment al Universității din București purtând marca Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului și este oferită în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină (GeoEcoMar) si Asociația GeoD. Evenimentul este sponsorizat de SC Romglobal Prest srl, SC Adaconi srl , Parc Caffe, Grădina Botanică București și beneficiază de sprijinul Primăriei Orașului Hațeg și de cel al Asociației Femeilor din Sântămăria Orlea.

***
Geoparcul Dinozaurilor este un parc natural ce cuprinde întreaga Țară a Hațegului și care protejază și valorifică natura și cultura acestui spațiu. Geoparcul a fost declarat arie protejată de interes național în 2004. Din anul 2005 geoparcul a fost acceptat în Rețeaua Europeană a Geoparcurilor și în Rețeaua Globală (sub egida UNESCO) a Geoparcurilor. Din anul 2007 are în interiorul său două zone denumite „Situl Strei-Hațeg” și „Culoarul Rusca Montană – Țarcu – Retezat”, ca situri NATURA 2000, în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice de interes comunitar. Geoparcul are un statut special datorită gradului ridicat de locuire care implică o preocupare deosebită pentru dezvoltarea locală. Această arie protejată cuprinde elemente de interes geologic deosebit alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric și cultural. Factorul cheie care personalizează acest teritoriu este reprezentat de siturile cu resturi de dinozauri de vârstă Cretacic Superior. Dinozaurii pitici din Depresiunea Hațeg sunt unici în lume, importanța științifică și atractivitatea lor fiind sporită prin descoperirile de cuiburi cu ouă și embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor și a unei reptile zburătoare (Hatzegopteryx), din grupul pterosaurilor. Administrarea Geoparcului este realizată de Universitatea din Bucureşti.
Adina Popa

Balaurul Bondoc, vedeta unei expoziţii unice în România la Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului

Balaurul Bondoc, o specie de dinozaur carnivor feroce, care a trăit în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani în Ţara Haţegului, este vedeta unei expoziţii unice în România – „Balauri, dragoni, dinozauri” – care a fost deschisă duminică în Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului.

Expoziţia permanentă „Balauri, dragoni, dinozauri”, deschisă începând de duminică în Centrul de vizitare, la sediul Geoparcului Dinozaurilor din Ţara Haţegului, îi invită pe vizitatori să descopere un concept nou, care valorifică legendele balaurilor, mitul dragonilor şi fascinaţia pentru dinozauri, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Vedeta expoziţiei este Balaurul Bondoc, o specie unică de dinozaur carnivor feroce, descoperită până în prezent doar pe teritoriul care forma Insula Haţegului, acum aproximativ 70 de milioane de ani. Macheta în mărime naturală a dinozaurului a fost realizată cu un accent deosebit pe detaliile ştiinţifice, de către celebrul paleoartist canadian Brian Cooley, în colaborare cu soţia sa, Mary Ann Wilson”, spune purtătorul de cuvânt al Geoparcului Dinozaurilor din Ţara Haţegului, Adina Popa.

Potrivit acesteia, Balaurul Bondoc a fost descoperit în anul 2009 de paleontologul clujean Mátyás Vremir, iar descoperirea a fost primită cu mare entuziasm la nivel mondial, astfel că o echipă internaţională de oameni de ştiinţă au început cercetări amănunţite. Ei au ajuns la concluzia că aveau de-a face cu un prădător înrudit cu Velociraptor, având o lungime de aproximativ 1,8 metri şi cu caracteristici anatomice deosebite, fiind un amestec între un curcan uriaş şi un pitbull. Dorind să omagieze cultura românească, cercetătorii au fost cei care l-au botezat Balaurul Bondoc.

„Ne-am imaginat balaurul de culoare închisă şi ascunzându-se în umbră, atacând victimele atunci când se apropiau. Deoarece unele păsări, în special masculii, au de multe ori un colorit dinamic pentru a-şi atrage perechea, reconstrucţia noastră are unele nuanţe de roşu, inclusiv o creastă în culori vii”, a explicat viziunea sa Brian Cooley, la vernisajul expoziţiei „Balauri, dragoni, dinozauri”.

La rândul său, directorul Geoparcului Dinozaurilor din Ţara Haţegului, Alexandru Andrăşanu, a spus că a fost ales un concept special de expoziţie interactivă în care să fie alăturată macheta dinozaurului cu reconstituirea mediului său natural, dar şi cu informaţii despre cercetători şi despre ce a însemnat această descoperire pentru ştiinţă, incluzând reprezentări ale balaurului în viziunea unor graficieni din întreaga lume.

„Totodată, ne-am propus să demonstrăm că între ştiinţă şi mitologie există o legătură puternică, aşa că am plasat dinozaurul într-un context al miturilor şi legendelor haţegane despre balauri şi dragoni. Dorim să le oferim vizitatorilor o experienţă unică, într-un spaţiu reorganizat şi regândit în concordanţă cu valorile şi ideea de geoparc”, mai spune directorul Geoparcului Dinozaurilor din Ţara Haţegului.

Expoziţia deschisă permanent este un nou eveniment al Universităţii din Bucureşti, purtând marca Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului şi este oferită în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare -Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină (GeoEcoMar) şi Asociaţia GeoD.

Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului este o arie protejată de tip parc natural administrată de Universitatea din Bucureşti, care se întinde pe o suprafaţă de peste 100.000 de hectare. Pe teritoriul său se află 80 de sate, grupate în zece comune, şi oraşul Haţeg, cu o populaţie de aproximativ 35.000 de locuitori.

Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului este singurul din România membru al Reţelei Europene şi al Reţelei Globale a Geoparcurilor.

De asemenea, în anul 2005 a fost primul Geoparc din Europa de Sud-Est care a obţinut acest statut internaţional. Factorul-cheie care personalizează acest teritoriu este reprezentat de siturile cu resturi de dinozauri din Cretacicul Superior. Dinozaurii pitici din Depresiunea Haţeg sunt unici în lume, importanţa ştiinţifică şi atractivitatea lor fiind sporită prin descoperirile de cuiburi cu ouă şi embrioni de dinozauri, de mamifere contemporane dinozaurilor şi a unei reptile zburătoare (Hatzegopteryx), din grupul pterosaurilor.

Comments

comments

Powered by Facebook Comments