Banatul a pierdut un mare OM – A murit inginerul Dan Perianu VIDEO

In 27 august, la orele 9.30, a trecut la cele veșnice dl. ing. DAN PERIANU (28.06.1943, Oravița – 27.08.2019, Reșița), fost UCMR-ist (a lucrat la setorul de Organizare a Muncii, pe care l-a și condus într-o perioadă, in anii 90), pasionat de istorie, de cultură în general, autor de cărți și articole despre istoria uzinelor din Reșița, despre locomotive cu aburi, despre căile ferate bănățene și nu numai, colaborator foarte activ al conferintelor organizate în cadrul Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița și a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și a Bibliotecii Germane „Alexander Tietz”, mare meloman, iubitor al muzicii de operă, mare patriot bănățean și reșițean! 

Bunul Dumnezeu să-l ierte și să-l primească în Lumina și Iubirea SA! Requiescat in pace!

Heutemorgen, den 27. August, verstarb um 9.30 Uhr Dipl.-Ing. DAN PERIANU (28.06.1943, Orawitza – 27.08.2019, Reschitza), langjähriger Mitarbeiter der Reschitzaer Werke, Lokalhistoriker, Autor von Büchern und Beiträge, die sich hauptsächlich mit der Industriegeschichte des Banater Berglands beschțftigen, langjähriger Mitarbeiter des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”, des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen und der Deutschen „Alexander Tietz”-Bibliothek Reschitza,  Germane „Alexander Tietz”! 

Der liebe Gott möge ihm die ewige Ruhe schenken!

prof. Georg Colța

Erwin Josef Țigla

In memoriam Dan Perianu

Marți, 27 august, la orele dimineții ne-a părăsit pentru veșnicie bănățeanul prin naștere, convingere, dragoste și dăruire, ing. Dan Perianu.

Inginerul Dan Corneliu Ion Marius Perianu (Dan Gh. Perianu) s-a născut la Oraviţa, în 28 iunie 1943. După absolvirea cursurilor primare, din anul 1953 s-a stabilit la Reşiţa, unde a absolvit liceul, poreclit și astăzi „Bastilia”, în anul 1960. A fost student la Facultatea de Mecanică (Secţia Maşini Termice) a Politehnicii din Timişoara, pe care a absolvit-o în 1965. Din acelaşi an a lucrat neîntrerupt la Uzina de Construcţii de Maşini Reşiţa, fiind şef al Serviciului de Organizare a Producţiei, şef al Compartimentul Patrimoniu, secretar al Consiliului de Administraţie al UCMR, şi, în ultimii ani, până la pensionare (2007), consilier al directorului general al societăţii.

Volume care poartă numele de autor: Dan Perianu:

– Istoria uzinelor din Reşiţa, 1771 – 1996; Reșița: Timpul, 1996, 276 pagini + 32 pagini ilustrații; ediție îngrijită de Uzina de Construcții de Mașini Reșița;

– Istoria locomotivelor şi a căilor ferate din Banatul Montan; Reșița: Timpul, 2000, 212 pagini;

– Contribuție la istoricul metalurgiei în Banat. Aniversări 2002; Reșița: InterGraf, 2002, 66 pagini; ediție îngrijită de Uzina Constructoare de Mașini Reșița;

– Personalităţi ale culturii tehnice şi industriale din Banatul Montan. Dicționar; Reșița: MODUS P.H., 2005, pagini 210, ediție îngrijită de Direcția Pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național a județului Caraş-Severin;

– Streiflichter aus der Geschichte des Banater Berglands. Reschitza (Incursiuni în istoria Banatului Montan. Reșița). Traducerea în germană: Werner Kremm. Cuvânt înainte: Rudolf Gräf. Postfață: Werner Kremm. Reşiţa: Banatul Montan, 2016; 200 pagini; ediție îngrijită de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și de Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din România.

A colaborat la tipărirea următoarelor cărți:

– Bordan, Silviu; Bogdan, George C.: 200 ani de construcții de mașini la Reșița, 1771 – 1971; Reșița: Uzina de Construcții de Mașini Reșița, 1971; vol. I: 404 pagini, vol. II: 272 pagini;

– Dieter János: A resiczabányai vizimű (40 rajzzal és fényképpel) = Sistemul de amenajări hidrotehnice și centrala hidroelectrică Grebla din Reșița (cu 40 de schițe și imagini); cu o prefață și o selecție bibliografică de ing. Dan Perianu. Traducere, nota bibliografică și transpunerea textului de limba maghiară, după volumul apărut în 1912: prof. Gheorghe Colța, 2007;

– Semmeringul Bănățean: calea ferată Oravița – Anina = Der Banater Semmering: die Eisenbahnlinie Orawitza – Anina = The Banat Semmering: The Railway Oravița – Anina; coordonator și prefaţă: Erwin Josef Ţigla. Reşiţa: Banatul Montan, 2013; 80 pagini, cu ilustraţii + hartă; ediție îngrijită de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și de Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din România.

A colaborat, cu articole de specialitate, la publicaţii din ţară şi din străinătate. În perioada 2004 – 2012 a prezentat la Radio Reşiţa rubrica „Răsfoind din cronica veche a Banatului”.

În perioada 26 octombrie 2015 – 20 februarie 2018 s-au desfășurat în cadrul secţiei germane „Alexander Tietz” a Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici” Caraş-Severin un şir de dezbateri sub genericul „Păreri, opinii, realităţi. Discuţii amicale pe tema istoriei locale a Banatului Montan”, cu ing. Dan Perianu din Reşiţa.

Pentru lucrările publicate a obţinut distincţii din partea unor fundaţii şi foruri de specialitate, inclusiv Academia Română. Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Reșița nr. 210 din 22 iunie 2010, a fost ales Cetățean de Onoare al Municipiului Reșița „pentru contribuția marcantă adusă comunității locale în domeniul culturii tehnice și industriale”, așa cum scrie în hotărâre.

Prin această despărțire, Reșița și Banatul Montan au pierdut un om de excepție, devotat spațiului în care și-a desfășurat întreaga activitate până la ultima răsuflare. Ing. Dan Perianu va rămâne în memoria noastră ca un bănățean de excepție!

Erwin Josef Țigla

 

Dan Perianu in Reschitza verstorben

von Erwin Josef Țigla

Am Morgen des 27. August verstarb ein treuer Freund der Banater Berglanddeutschen und ihrer Geschichte, Dipl.-Ing.Dan Perianu.

Dipl.-Ing. Dan Corneliu Ion Marius Perianu (Dan Gh. Perianu) ist am 28. Juni 1943 in Orawitza geboren. Nach Abschluss der Grundschule, im Jahre 1953 zieht er nach Reschitza, wo er im Jahre 1960 das Lyzeum, das auch heute noch den Spitznamen „Bastilia“ trägt, absolvierte.

Er studierte an der Mechanischen Fakultät (Abteilung thermische Maschinen) des Temeswarer Polytechnikums, die er im Jahre 1965 absolvierte. Von demselben Jahr an hat er ununterbrochen in der Maschinenbaufabrik Reschitza (UCMR) gearbeitet, wo er Leiter des Produktionsdienstes, der Patrimoniums-Abteilung und Sekretär des Verwaltungsrates war, und in den letzten Jahren, bis er in die Rente ging (2007), war er Berater des Generaldirektors des Unternehmens.

Bände, die den Namen des Autors Dan Perianu, tragen:

  1. Istoria uzinelor din Reşiţa, 1771 – 1996 (= Geschichte der Reschitzaer Werke, 1771 – 1996); Reschitza: Timpul, 1996, 276 Seiten + 32 Seiten Illustrationen; Herausgeber: Uzina de Construcții de Mașini Reșița (= Maschinenbaubetrieb Reschitza);
  2. Istoria locomotivelor şi a căilor ferate din Banatul Montan (= Geschichte der Lokomotiven und der Eisenbahnen aus dem Banater Bergland); Reschitza: Timpul, 2000, 212 Seiten;
  3. Contribuție la istoricul metalurgiei în Banat. Aniversări 2002 (= Beitrag zur Geschichte der Metallurgie im Banat. Jahrestage 2002); Reschitza: InterGraf, 2002, 66 Seiten; Herausgeber: Uzina Constructoare de Mașini Reșița (= Maschinenbaubetrieb Reschitza);
  4. Personalităţi ale culturii tehnice şi industriale din Banatul Montan. Dicționar (= Persönlichkeiten der technischen und industriellen Kultur aus dem Banater Bergland. Ein Nachschlagwerk); Reschitza: MODUS P.H., 2005, 210 Seiten; Herausgeber:  Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național a județului Caraş-Severin (= Kreisdirektion für Kultur, Kulte und Nationales Patrimonium Karasch-Severin);
  5. Streiflichter aus der Geschichte des Banater Berglands. Reschitza. Übersetzung ins Deutsche: Werner Kremm. Vorwort: Rudolf Gräf. Reschitza: Banatul Montan, 2016, 200 Seiten; Herausgeber: Demokratisches Forum der Banater Berglanddeutschen und Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragreihe Reschitza“.

Weitere Veröffentlichungen, an deren Erscheinung er mitgearbeitet hat:

  1. Bordan, Silviu; Bogdan, George C.: 200 ani de construcții de mașini la Reșița, 1771 – 1971 (= 200 ani de construcții de mașini la Reșița, 1771 – 1971); Reschitza: Uzina de Construcții de Mașini Reșița, 1971; Band I: 404 Seiten, Band II: 272 Seiten; Herausgeber:  Maschinenbaufabrik Reschitza;
  2. Dieter János: A resiczabányai vizimű (40 rajzzal és fényképpel) = Sistemul de amenajări hidrotehnice și centrala hidroelectrică Grebla din Reșița (cu 40 de schițe și imagini) (= Das hydrotechnische System und das Wasserkraftwerk Grebla aus Reschitza – mit 40 Skizzen und Bildern); Vorwort und bibliographische Auswahl: Dipl.-Ing. Dan Perianu. Übersetzung, bibliographische Note aus dem ungarischen Text im 1912 veröffentlicht: Georg Colța, 2007; Herausgeber: Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național a județului Caraş-Severin (= Kreisdirektion für Kultur, Kulte und Nationales Patrimonium Karasch-Severin);
  3. Semeringul Bănățean: calea ferată Oravița – Anina = Der Banater Semmering: die Eisenbahnlinie Orawitza – Anina = The Banat Semmering: The Railway Oravița – Anina; Koordination und Vorwort: Erwin Josef Țigla. Reschitza: Banatul Montan, 2013; 80 Seiten, mit Abbildungen + Karte; Herausgeber: Demokratisches Forum der Banater Berglanddeutschen und Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragreihe Reschitza“.

Weitere Einzelheiten zur Tätigkeit des Geehrten:

–         Mitarbeit des Autors an Fachartikeln bei Veröffentlichungen für In- und Ausland;

–         In der Zeitspanne 2004 – 2012 hat er bei Radio Reschitza die Sendung „Durchblätternd die alte Chronik des Banats“ gestaltet;

–         In der Zeitspanne 26. Oktober 2015 – 20. Februar 2018 haben in der Deutschen „Alexander Tietz“-Bibliothek regelmäßig Rundtischgespräche in rumänischer Sprache zur Geschichte des Banater Berglands mit Dipl.-Ing. Dan Perianu aus Reschitza stattgefunden;

Für seine veröffentlichten Werke hat er Auszeichnungen von Stiftungen und Fachforen bekommen, einschließlich von der Rumänischen Akademie.

Durch die Entscheidung des Stadtrates Reschitza Nr. 210 vom 22. Juni 2010 wurde er zum Ehrenbürger „für den bedeutenden Beitrag zur lokalen Gemeinschaft im Bereich der technischen und industriellen Kultur“, wie es in der Entscheidung steht, gewählt.

Seinen 75. Geburtstag feierte er im vergangenen Jahr in der Deutschen „Alexander Tietz“-Bibliothek.

Comentarii

comentarii