Calvarul deportatilor in Baragan comemorat de ziua Sfintilor 40 de mucenici VIDEO

La Troiţa ridicată în Parcul Cărăşana din Reşiţa ca simbol al suferinţei foştilor deţinuţi şi foştilor deportaţi, în Bărăgan, luni, de sărbătoarea celor 40 de Mucenici, a avut comemorarea celor care şi-au sacrificat viaţa în lupta anticomunistă.

„În fiecare an, pe data de 9 martie, noi, membrii Asociaţiei foştilor deţinuţi politici şi victime ale dictaturii comuniste din România, ne comemorăm morţii noştri din lagăre, din deportări, în anchete grele ori prizonierat. Este o zi sfântă pentru noi. Morţii noştri sunt eroii noştri, dar în acelaşi timp, şi mucenicii noştri. În întreg judeţul Caraş-Severin a fost multă şi grea suferinţă, atât în Caraşul de munte, cât şi în cel de pustă. În partea de munte, partizanii noştri au luptat cu arma în mână. S-au format cele două tabere, cea a partizanilor şi cea a securiştilor, unde s-au dus lupte crâncene, în urma cărora mulţi partizani au murit, pentru că s-au împotrivit instaurării dictaturii bolşevice, a comunismului, pentru că imediat după cel de-al doilea război mondial, pe data de 6 martie 1945, când s-a instaurat guvernul compus din mai mulţi veniţi de la Moscova, din Rusia, precum Ana Pauker, Teohari Georgescu, Vasile Luca, Valter Roman, tatăl lui Petre Roman, care a avut gradul de general, iar România i-a recunoscut acest grad. Toţi partizanii noştri merită întreaga noastră consideraţie, întregul nostru respect, pentru lupta lor pentru a apăra tricolorul şi glia noastră străbună”, a declarat preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Foştilor Deportaţi în Bărăgan, filiala Caraş-Severin, Cornelia Fetea.

În România au fost 19 grupuri de rezistenţă anticomunistă, iar după Bucovina, Caraş-Severinul a fost al doilea punct de rezistenţă, care a avut şi cea mai lungă durată. Au fost grupuri în zona Teregova, la Caransebeş ori pe Muntele Semenic, unde au avut loc bătălii crunte între autorităţi şi partizani. Dintre toţi, mai există un singur supravieţuitor, un oltean din Baia de Aramă, care s-a stabilit la Teregova, în judeţul Caraş-Severin, în persoana lui Nicolae Ciurică.

„Cunosc foarte bine membrii asociaţiei deportaţilor în Bărăgan şi cunosc foarte bine istoria lor. Nicolae Bălcescu spunea că istoria este cartea unei naţiuni şi tot el spunea că poporul care nu-şi cunoaşte istoria, este ca şi un copil care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem obligaţia de a ne cunoaşte istoria, de a nu repeta greşelile celor care au condus România în 1945 – 1989. Avem această obligaţie pentru că suntem, acum, apărătorii democraţiei, noi reprezentanţii statului, dar şi cetăţenii judeţului Caraş-Severin şi ai României. Îndemn toţi cetăţenii judeţului Caraş-Severin ca în acest an electoral să se prezinte la urne, la alegeri, pentru că este dreptul câştigat în 1989, la Revoluţia din Decembrie, având în vedere că dreptul de a alege este dreptul pe care îl au cetăţenii pentru ca democraţia să fie permanent prezentă într-un stat”, a afirmat prefectul judeţului Caraş-Severin, Cristian Gâfu.

În Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici şi Foştilor Deportaţi în Bărăgan, filiala Caraş-Severin sunt înscrişi, în prezent, 53 de supravieţuitori şi 38 de urmaşi ai acestora.

Comentarii

comentarii