Despre cum schilodesc unii limba română în mod voit

limba romanaÎmi plac cuvintele străine naturalizate.
Mai dezmorţesc limba.
În timp, unele rezistă, altele dispar.
A ieşit din uz cea mai mare parte a turcismelor şi grecismelor aclimatizate, de sus în jos, în Ţările Române.
Franţuzismele din limbajul administrativ al secolul al XIX-lea au rezistat fiindcă era nevoie de ele, ca şi cuvintele nemţeşti din limbajul tehnic.
Rusismele din anii ’50 ai veacului trecut au avut viaţă scurtă. Nici nu se potriveau cu româna şi aveau şi conotaţii nasoale…
După 1989, cine voia să pară pro-occidental începuse să anvizajeze şi să achieseze. Îl mai ţineţi minte pe Adrian Severin?
Au apărut apoi multinaţionalele, ai căror manageri nu ştiau româneşte, românul întors de la burse, fotbalistul de 2 bani si menajera hoata care vroia să-şi marcheze lingvistic întoarcerea din străinătate şi reclamele (advertaizingurile) vazute în engleză.
Adjuncţii autohtoni ai şefilor de multinaţionale au început să vorbească o română pigmentată cu feed-back-uri şi locaţii.
Secretarele nu-şi mai spun decât manager assistant. Cismarii sunt designeri.
Mă aşteptam să fie vorba de crize de aclimatizare şi de micile noastre snobisme de cetăţeni ai unei ţări mici, dar vioaie. Nici gând.
S-a ajuns la un nou limbaj de lemn, neologistic, întrebuinţat pe la posturi de radio şi de televiziune, iar cuvinte româneşti cât se poate de utile sunt înlocuite prosteşte de persoane care stau prost şi cu vocabularul limbii române, şi cu gramatica ei.
Tot soiul de absolvenţi şi absolvente de Spiru Haret, cărora li se adaugă politicieni inepţi şi comentatori care par să-şi fi luat doctoratul la un sprit, înainte de a lua notă de trecere la română în liceu se dau în bărcile neologismelor, cu dezinvoltura prostului fudul.
Potrivit lor, nu mai avem prilejuri, avem doar oportunităţi.
Nu mai suntem hotărâţi să facem ceva, ci determinaţi.
Nu mai realizăm, ci implementăm.
Nu ne mai ducem într-un loc, ci într-o locaţie.
Nu mai luăm în considerare, fiindcă anvizajăm.
Nu mai consimţim, ci achiesăm.
Serviciul de întreţinere a devenit mentenanţă.
Ceva care ţi se pare obligatoriu e un must!
Nu mai avem speranţe, deoarece am trecut la expectaţiuni.
Nu ne mai concentrăm, pentru că ne focusăm.
Şi nu mai aşteptăm un răspuns, ci un feed back.
Nu mai avem frizeri si croitorese, avem hair stilisti si creatoare de fashion.
Cu alte cuvinte, deţinem o oportunitate pe care suntem determinaţi să o implementăm într-o locaţie pe care am anvizajat-o, achiesând la o mentenanţă care e un must şi asupra căreia ne focusăm in expectaţiunea unui feed-back pozitiv.
Altfel, când ies din rol, îi auzi cu câte un neaoş şi superior „Hai să-mi bag…” sau cu concluzia absolut academica:”Un rahat….”
De Andrei Plesu

Comentarii

comentarii

8 thoughts on “Despre cum schilodesc unii limba română în mod voit

  1. Daca ma bagi tu in seama este perfect…dreptul de a ma manifesta l-am castigat in 20 Decembrie 1989. Talentul meu este recunoscut si apreciat. Nu ma cauta prin pozele politicienilor. Mai mergi pe la Secu / lacul…

  2. Să mori tu ca e asa? Auzi, iarasi te chinuiesc talentele si nu ai cu cine te certa fiindca ai tai te ignora total? Ce sa-ti fac daca asa te-ai purtat toata viata? Nici măcar aia de la ,,secu,, la care scriai tu cu atata drag, nu te mai baga in seama.

  3. Germania este atat de europeana incat toate filmele artistice prezentate de ei ca sunt rusesti, frantuzesti sau englezesti sunt in lb. germana si acest fapt ma pune pe ganduri! Cred ca ne indreptam iarasi spre Dolfy si l-am lasat in urma pe Schiller.

  4. Eu prin regionalisme înteleg acel dialect tipic derivat din limba de baza. Banateneste, Olteneste, Moldoveneste. În banat însa, datorita minoritatilor germane (din care am facut si eu parte), s-au romanizat o groaza de expresii provenite din germana. Ai însa dreptate în ceea ce priveste utilizarea lor comparativ cu…… „englezismele” infiltrate aiurea.
    Si mie îmi sare tandara cînd trebuie de ex. sa aud ca un administrator de imobil, în Germania îi spune HAUSMEISTER, mai nou se numeste FACILITY MANAGER, iar meseria este tot asa notata. Nu mai lucrez ca hausmeister / administrator ci sînt FACILITY MANAGER.
    Acuma hai sa facem un test, luam un administrator de bloc în Resita si îl punem sa se prezinte la locatari ca FACILITY MANAGER sa vedem reactia locatarilor 🙂
    Ar fi un test interesant dar la multi locatari cred ca le-ar sari tandara rau de tot.

  5. confuzi neologismul cu regionalismul; aceste cuvinte au intrat in limbajul localnicilor de zeci de ani, aici traiesc amestecati, in buna convietuire, acesti oameni care le vorbesc, care folosesc aceste cuvinte. nu este ca in cazul nu stiu carui director numit pe 4 ani in vreo corpoartie din romania. cat priveste greselile gramaticale, este cu totul altceva; nu vrei sa stii cum se scriu si cu cata repeziciune se editeaza cate-o data stirile, poate pe genunchi pe laptop in masina ori telefon sau in vreo un hol inainte nu stiu carei conferinte. de aceea, cand se face un pic de liniste, si cu ajutorul cititorilor de multe ori, materialele sunt corectate. ma refer la comentariile de bun simt, nu la mistocareli ieftine de neam prost. fiindca sunt destui si din aia. alora, aici, le raspundem de obicei la fel, cu aceleasi monede sau bani marunti.

  6. Un PS ca mi-am adus aminte:

    VOI redactorii va vaitati de neologisme si de nerespectarea gramaticii dar chiar voi faceti greseli. Chiar aici pe pagina este un articol despre…. FÄSANGUL NEMTESC. Pai oameni buni, nu era mai corect româneste daca ati fi scris RUGA GERMANA numita FASCHING fara neologisme care zgîrie la urechie?

  7. Daca de zeci de ani functioneaza viata în Germania cu GENGLISH, neologisme englezesti, unde neamtul nu mai stie sa zica la copiii KINDER ci KIDS si multe altele, influenta adusa de fostele trupe aliate engleze si americane, de ce sa nu functioneze si în România RONGLISH?
    Dupa 1989, de cînd cu stationarea trupelor NATO în România, influenta internetului, aparitia a noi terminologii profesionale, acest RONGLISH este un drum fara întoarcere ce va persista si va lua o amploare si mai mare asa cum este cazul germaniei dat ca exemplu.
    Oricum, „suna” mai bine decît prostiile banatele luate din germana precum CRUMPIRI la cartofi, PARADAISA la rosii si FÄSANG în loc de Fasching sau pe româneste spus RUGA. 🙂

Comments are closed.