VIDEO Tradiții de Dragobete- zeul iubirii la români, cap de primăvară
Ziua de Dragobete cade în fiecare an pe 24 februarie și este asociată nu doar cu iubirea, ci și cu începutul primăverii, începutul unui an mai bun din punct de vedere sentimental.
El era un voinic ce acum a ajuns ,,zeul” și patronul dragostei şi bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti. I se mai spune și ,,Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Babei Dochia, dar şi cumnat al eroului vegetaţional Lăzărică. În același timp, Dragobete este identificat de români cu Cupidon- zeul dragostei din mitologia romană şi cu Eros- zeul iubirii în mitologia greacă.
În Oltenia, Muntenia şi Dobrogea, Dragobete este considerat cap de primăvară și patronul dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile româneşti. Din bătrâni se spune că la Dragobete, păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în ziua de Dragobete, rămâneau fără pui până în ziua de Dragobete a anului viitor.
Ca și păsările, fetele şi băieţii trebuiau să se întâlnească în această zi pentru a fi îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Cei care nu se întâlneau cu un prieten în ziua de Dragobete, se spune că nu era iubit tot anul.
Dacă timpul era favorabil, fetele şi băieţii se adunau în cete şi ieşeau la pădure chiuind pentru a culege primele flori ale primăverii. Din zăpada netopită până la Dragobete, fetele şi nevestele tinere din Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi Transilvania făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii.
De Dragobete, există fel de fel de superstiții și tradiții, în care unele persoane încă mai cred cu tărie și în ziua de azi. Iată câteva obiceiuri ce au ajuns până în ziua de azi:
Spălarea părului cu apă de zăpadă
Fetele strângeau zăpadă și o topeau, pentru a se spăla cu apa obținută pe cap și pe față. În acest fel, se mențineau frumoase tot anul și băieții le remarcau mai repede. În zonele rurale, fetele foloseau apa din zăpada de DRAGOBETE pentru a face diferite farmece prin care să-și atragă ursiții.
Sărutul eternității
Se spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp. De fapt, tot de Dragobete, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.
Ziua distracției și a veseliei
Tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui. În schimb, trebuie să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.
La sate, se organizau adevărate petreceri și baluri de Dragobete pentru ca fetele și băieții să se întâlnească și să petreacă împreună. Unii strigau pe ulițe: „Dragobetele sărută fetele”, pentru a anunța marea sărbătoare a iubirii.
Cei care petreceau frumos de Dragobete erau feriți de boli tot anul.
Ziua curățeniei
Potrivit tradiției, femeile trebuie să facă ordine și curățenie în casă, pentru a avea un an îmbelșugat și a fi iubite de soți. Așadar, înainte să pleci la distracție, șterge praful și aspiră, ca să vadă iubitul tău cât ești de harnică.
La țară, gospodarii se fereau să lucreze pământul sau să facă treabă prin curte, de teamă ca Dragobete să nu-i pedepsească pentru că munceau, în loc să petreacă.
Zburătoritul
Conform tradiției, de Dragobete se organizează „zburătoritul”, un eveniment mult așteptat de fete și de băieți deopotrivă. ,,Zburătoritul” presupune ca băieții să alerge după fete, să le prindă și să le sărute. Odată ce se sărutau, se considera că începea relația lor de dragoste.
Întâlnirea celor care se plac
Superstiția de Dragobete spune că dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să face tot ce îi stă în putință pentru a se întâlni cu el în această zi. Se spune că dacă nu se întâlnește cu băiatul care i-a picat cu tronc, șansele de a fi împreună cu el sunt nule. Același lucru este valabil și pentru băieți sau amanți.
Semănarea busuiocului
Potrivit unei tradiții străvechi, de Dragobete gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-și visa ursitul.
Iubesc ..- viaţa, pentru că afltel nu aş putea trăi.- să zbor, deşi nu am făcut-o niciodată, dar ge2ndu-mi zboară eendeajuns de departe, depăşind orice orizot.- să desenez, pentru că mă calmează, oferindu-mi o stare de linişte sufletească.- să citesc, pentru că descopăr alte vieţi dece2t a mea şi a celor din jurul meu, descopăr alte sentimente, poate neeentălnite de mine, descopăr o altă lume.- să trăiesc, deşi uneori viaţa ”eemi mai dă ce2te o palmă”- dulciurile, pentru că sunt un copil zglobiu, şi chiar de n-aş fi, tot le-aş iubi, pentru că mi-ar aminti de copilăria mea.- să ple2ng, pentru că ştiu că urmează să fiu mai fericită, la fel cum după o ploaie urmează un curcubeu.- să re2d, pentru că trebuie să arăţi că eşti fericit, nu doar să o simţi.- să fiu fericită, pentru că mă simt mai euforică şi mai liberă ca niciodată.- să iubesc, pentru că dacă nu ar fi iubire, ar fi doar ură, şi dacă ar fi doar ură, ar fi doar tristeţe, doar ploi, fulgere şi tunete. De aceea iubesc iubirea, şi eemi place să o eempart cu toată lumea.
DRAGOBETELE este o sarbatoare care nu are nimic comun cu sarbatorile din Banat. Originara din Dambovita aceasta „sarbatoare” se doreste replica romaneasca a sarbatorii nord-americane Valentine’s Day. Precizez ca nu exista nici o legatura intre Dragobete si obiceiurile dacilor. Dovada este ca la Sarmizegetusa, aceasta sarbatoare nu exista.