Festivalul Folcloric pentru copii – „Laleaua Pestriţă“

În data de 30 mai 2019, ora 11.00 Şcoala Gimnazială Nr. 9 Reşiţa va găzdui o manifestare complexă a ediţiei din acest an a Festivalului „Laleaua Pestriţă“. Acţiunea este un preambul pentru Ziua Internaţională a Copilului.

În cadrul proiectului, programul va fi următorul:

‒ prezentare „Laleaua Pestriţă“, biolog Alina Sinculeţ
‒ expoziţie de desene cu tema „Laleaua Pestriţă“
‒ „Florile bucuriei“ ‒ spectacol folcloric susţinut de clasa a II-a A (coordonator: profesor învăţământ primar, Măriuţa Benga) şi clasa a II-a B (coordonator: profesor învăţământ primar, Costa Moatăr) din cadrul Şcolii Gimnaziale Nr. 9 Reşiţa. Solişti vocali invitaţi ‒ Antonia Franţ şi prof. Mirabela Delia. Solişti instrumentişti ‒ Flavius Zaica şi prof. Răzvan Vaida.

Organizatori: Consiliul Județean Caraș-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin şi Şcoala Gimnazială Nr. 9 Reşiţa.

 

INFO

Planta considerată monument al naturii poate fi admirată în general de la sfârșitul lunii martie și până în luna aprilie. Din păcate aceasta este o plantă aflată în pericol de dispariție. Lunca Pogănișului este printre puținele locuri din această parte a Europei unde poate fi întâlnită laleaua pestriță. Planta mai crește în România și în pădurea Zamostea-Lunca din județul Suceava care este tot o arie protejată.

Desenul observabil pe delicatele petale ale plantei pestrițe se aseamănă careurilor de pe o tablă de șah. Din acest motiv mai este numită popular și „Floarea de șah”. Aria protejată de la Lunca Pogănișului se întinde pe o suprafață de aproximativ 75 de hectare. Lalele pestrițe cresc în general pe lângă râul numit Pogăniș sau Pogănici cu izvorul în munții Semenic și care parcurge circa 100 de kilometri până la punctul de vărsare în râul Timiș.

Laleaua pestriță mai crește în apropierea stejarilor, dar pare că se adaptează ușor să împartă habitatul cu alte specii de arbori întâlniți în Lunca Pogănișului precum Jugastrul, mărul pădureț, frasinul, carpenul și așa mai departe. Specia provine din familia Liliaceae și se spune că este originară chiar din Etiopia.

 

Comments

comments

Powered by Facebook Comments